Se considera că hipopotamii au dispărut din Europa Centrală acum aproximativ 115.000 de ani, însă noi descoperiri fosile sugerează o altă realitate. În prezent, hipopotamul trăiește exclusiv în Africa subsahariană, dar dovezile arată că aceștia au locuit în Europa Centrală pentru o perioadă semnificativ mai lungă decât se estima anterior.
În perioada Pleistocenului mijlociu și târziu (aproximativ 780.000 – 12.000 de ani în urmă), clima Europei a variat între perioade reci și intervale mai calde, facilitând migrarea hipopotamilor din Africa în Europa. La apogeul distribuției lor, hipopotamii se întindeau din Insulele Britanice până în peninsulele Iberică și Italiană.
Conform cercetărilor recent realizate în zona Upper Rhine Graben din sud-vestul Germaniei, hipopotamii au continuat să existe în Europa Centrală între 47.000 și 31.000 de ani, adică în timpul unei ere glaciare. Datarea cu radiocarbon a fosilelor de la 19 hipopotami a confirmat prezența lor în această regiune în timpul unei faze climatice mai blânde din mijlocul perioadei Weichseliene.
De asemenea, analizele ADN-ului antic au relevat că hipopotamii din Europa glaciară aparțineau aceleași specii ca hipopotamii africani moderni (Hippopotamus amphibius) și prezentau o diversitate genetică scăzută, indicând o populație mică și izolată. Dr. Patrick Arnold, autorul principal al studiului, a declarat: „Rezultatele arată că hipopotamii nu au dispărut din Europa Centrală la sfârșitul ultimei perioade interglaciare, așa cum se credea anterior.”
Studiul sugerează, de asemenea, necesitatea reanalizării altor fosile de hipopotam din Europa continentală, atribuite anterior ultimei perioade interglaciare. Profesorul Wilfried Rosendahl a adăugat că „particularitățile locale formează o imagine complexă – asemenea unui puzzle”, și a subliniat importanța examinării altor specii de animale asociate cu clima caldă din acea perioadă.
Cercetarea a fost publicată în revista Current Biology.
