Impactul războiului din Ucraina asupra economiei României
Războiul din Ucraina a avut un impact semnificativ asupra economiei României, afectând PIB-ul cu 1,6 puncte procentuale în anul 2022. Această estimare provine din studiul intitulat ‘Macroeconomic Consequences of the War in Ukraine on Central and Eastern European Economies: A SVAR Analysis’, publicat pe site-ul BNR de către o echipă de economiști.
Conform studiului, România a înregistrat cel mai ridicat impact dintre statele analizate, acest procent fiind de aproximativ două ori mai mare decât cel al altor țări din regiune. De asemenea, se estimează că inflația ar fi fost cu aproape 1 punct procentual mai mică în absența conflictului din Ucraina.
Una dintre principalele consecințe ale războiului a fost creșterea prețurilor la energie, care a afectat disproporționat atât consumatorii, cât și întreprinderile. Companiile mari consumatoare de energie s-au confruntat cu costuri operaționale crescute, randamente reduse ale capitalului și un risc de credit sporit. Gospodăriile cu venituri reduse au fost cele mai afectate, resimțind o scădere semnificativă a resurselor pentru consum.
Studiul subliniază că, deși analiza se concentrează pe efectele pe termen scurt, există incertitudini legate de investiții în proximitatea zonei de conflict, precum și provocări în gestionarea datoriei publice și a deficitelor bugetare. Totuși, războiul ar putea aduce și oportunități pentru economiile din flancul estic, cum ar fi transferul întreprinderilor occidentale în regiune și creșterea investițiilor în sectorul apărării.
În concluzie, constatările studiului evidențiază importanța absorbției eficiente a fondurilor UE, în special a celor din programele ‘Next Generation EU’, pentru a reduce efectele negative ale invaziei rusești în Ucraina asupra economiei României.
Impactul războiului din Ucraina asupra economiei României
Războiul din Ucraina, declanșat în februarie 2022, a avut efecte semnificative asupra economiei României, alături de alte țări din Europa Centrală și de Est. Analiza efectuată de Banca Națională a României (BNR) evidențiază că invazia a generat o volatilitate accentuată a variabilelor macroeconomice, în special din cauza apropierii geografice de zona de conflict.
Una dintre principalele consecințe a fost creșterea prețurilor la energie, care a dus la o erodare a puterii de cumpărare a gospodăriilor și a crescut costurile de producție. Această dinamică a afectat competitivitatea întreprinderilor și a dus la o scădere a cheltuielilor de consum, esențiale pentru economia locală.
În plus, perturbările economice din Europa de Vest, principalul partener comercial al României, au diminuat oportunitățile de export. Ca răspuns la aceste provocări, guvernul român a implementat diverse scheme de ajutor pentru populație și întreprinderi, ceea ce a exercitat o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.
Băncile centrale din regiune au fost nevoite să majoreze ratele dobânzilor pentru a contracara inflația crescută, ceea ce a adus noi provocări economice. Studiul subliniază că aceste măsuri fiscale și monetare au evidențiat presiunile economice semnificative cu care se confruntă România în contextul crizei generate de război.
În concluzie, războiul din Ucraina a generat un impact complex asupra economiei României, evidențiind vulnerabilitățile structurale și necesitatea unor măsuri de redresare economică eficace.
Impactul războiului din Ucraina asupra economiei României
Războiul din Ucraina a generat o serie de efecte negative asupra economiei României, influențând încrederea consumatorilor și a întreprinderilor. Aceste schimbări au dus la o scădere a creșterii economice, în contextul unei inflații în creștere rapidă, în special datorită majorării prețurilor la energie.
În acest context, băncile centrale au fost nevoite să majoreze ratele dobânzilor de referință pentru a stabiliza cursul de schimb și a menține stabilitatea financiară. De asemenea, guvernele din regiune, inclusiv cel al României, au implementat măsuri de sprijin fiscal, cum ar fi subvențiile pentru energie și plafonarea prețurilor, pentru a ajuta sectoarele vulnerabile, inclusiv industriile mari consumatoare de energie și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).