Înalta Curte sesizează CCR privind legea pensiilor private
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis să sesizeze Curtea Constituţională a României (CCR) în legătură cu Legea privind plata pensiilor private. Magistraţii argumentează că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II sunt proprietatea privată a participanţilor, iar administratorii fondurilor au doar drept de gestiune, fără a dispune de aceste active.
ICCJ contestă măsurile care limitează valoarea pensiei lunare pentru pensiile de tip retragere programată la nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari. Astfel de reglementări sunt considerate o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate, care contravine prevederilor constituţionale. Magistraţii susţin că, în absenţa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, aceste măsuri echivalează cu o expropriere indirectă.
De asemenea, ICCJ respinge ideea că plata pensiilor ar trebui să nu mai fie efectuată de fondurile de pensii. Soluţia legislativă propusă, care prevede înfiinţarea unor entităţi distincte pentru plata pensiilor private, este considerată disproporţionată, crescând riscurile de insolvenţă şi costurile pentru participanţi.
Magistraţii au subliniat că participanţii la fondurile de pensii au planificat viitorul financiar pe baza unei legislaţii care garantase proprietatea individuală. Modificările rapide ale acestor garanţii, fără o periodă de tranziţie adecvată, afectează încrederea cetăţenilor în stabilitatea sistemului de pensii private.
În concluzie, ICCJ a hotărât să sesizeze CCR pentru a verifica constituţionalitatea Legii privind plata pensiilor private, considerând că aceasta încalcă dreptul la proprietate privată și principiul legalităţii.
Înalta Curte atacă legea privind plata pensiilor private
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a contestat la Curtea Constituțională a României (CCR) legea referitoare la plata pensiilor private, argumentând că participanții la fondurile de pensii private sunt proprietarii exclusivi ai activelor din conturile lor, formate prin contribuții. Magistrații subliniază că sumele acumulate în Pilonul II sunt recunoscute ca proprietate privată conform Legii nr. 411/2004. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică fără a dispune de aceste active.
ICCJ a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care stipulează că orice ingerință a statului în proprietate trebuie să fie legală, să urmărească un scop legitim și să aibă un raport rezonabil de proporționalitate. Magistrații au subliniat că, în absența unui scop clar și a unei compensații adecvate, ingerința ar putea fi considerată o privare nejustificată de proprietate.
De asemenea, ICCJ a menționat că justificările aduse pentru adoptarea legii, precum creșterea sumelor acumulate și demografia pensionării, nu demonstrează o disfuncționalitate care să legitimeze restrângerea dreptului de proprietate și a libertății contractuale. În prezent, participanții care îndeplinesc condițiile de pensionare pot solicita o plată unică sau plăți eșalonate pe o durată de maximum cinci ani.
Detalii despre proiectul de lege
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, obținând 178 de voturi „pentru”, 64 împotrivă și 22 de abțineri. Aceasta are ca scop crearea unui cadru legal pentru autorizarea și supravegherea furnizorilor de pensii private, precum și pentru funcționarea fondurilor de plată a pensiilor private.
În concluzie, ICCJ a transmis că restricționarea dreptului de proprietate în contextul noii legi nu este justificată, iar acțiunile statului trebuie să respecte principiile stabilite de legislația națională și internațională.
Înalta Curte atacă legea pensiilor private
Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat un atac la Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la legea care reglementează plata pensiilor private. Magistrații reclamă anumite aspecte ale acestei legi, considerând că ar putea avea implicații negative asupra drepturilor membrilor fondurilor de pensii private.
Legea în discuție prevede, printre altele, dreptul membrilor unui fond de plată de a solicita maximum 30% din valoarea activului personal transferat către fond, sub formă de plată unică, înainte de începerea plății pensiilor lunare. De asemenea, există reglementări speciale pentru persoanele cu afecțiuni oncologice, care pot solicita 100% din valoarea activului personal.
Proiectul de lege stabilește și modalitățile de plată a pensiilor private, care se vor efectua lunar de către furnizorii autorizați, prin intermediul unor fonduri de plată special constituite. Aceste fonduri vor fi administrate de societăți specializate, denumite furnizori de pensii private, care vor respecta criterii de autorizare stabilite de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
În cazul schimbării domiciliului sau reședinței în străinătate, dreptul la pensia privată va fi păstrat, iar plățile se vor face conform contractelor încheiate, inclusiv în moneda țării respective. Cheltuielile de transfer și comisioanele asociate vor fi suportate de către membri sau beneficiari.
