Intervenția Nataliei Intotero în Parlament despre tezaurul dacic
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a adus în discuție, luni, în cadrul unei intervenții telefonice la Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților, subiectul furtului artefactelor dacice din expoziția de la Muzeul Drents din Assen. Ea a exprimat o profundă tristețe, afirmând: „Simt și eu o durere imensă în suflet, așa o simte fiecare român din țară și fiecare membru al Comisiei pentru cultură.”
Intotero a subliniat că va analiza oportunitatea scoaterii din țară a obiectelor inestimabile și a menționat necesitatea ca contractele pentru expoziții să fie încheiate cu o atenție sporită, pentru a evita interpretările greșite. „Nu avem nimic de ascuns. I-am solicitat domnului director al muzeului să pună la dispoziție contractul care a stat la baza realizării acelei expoziții,” a declarat ea, adăugând că a cerut explicații din partea conducerii Muzeului Național de Istorie a României referitor la speculațiile din spațiul public.
De asemenea, ministrul a confirmat că a fost contactată de șeful Corpului de control al prim-ministrului în legătură cu verificarea documentelor expoziției și că se află în legătură cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, în ceea ce privește ancheta. Ea a accentuat importanța de a discuta măsuri preventive și posibile modificări legislative pentru a evita astfel de incidente în viitor.
Intervenția directorului MNIR în Parlament despre tezaurul dacic
În cadrul audierilor din Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a exprimat o profundă îngrijorare referitoare la recentele evenimente legate de tezaurul dacic, afirmând că simte „o durere imensă în suflet”. Acesta a subliniat că nu are nimic de ascuns în privința organizării expoziției care a condus la furtul unor artefacte valoroase.
Oberlander-Târnoveanu a declarat că toate condiţiile impuse părţii olandeze pentru expoziție au fost respectate, menționând că a fost o situație neprevăzută și că se consideră un „ţap ispăşitor” în acest scandal. El a adăugat că, deși a fost acuzat de neglijență, clădirea unde au fost expuse artefactele avea toate elementele de securitate necesare.
Directorul muzeului a menționat că nu a existat o hotărâre de Guvern pentru organizarea expoziției, deoarece aceasta nu a implicat colaborarea mai multor instituţii, ceea ce a dus la lipsa unei atenții sporite din partea autorităților române. În acest context, el a reafirmat că, dacă va fi cazul, își va da demisia „la momentul oportun”.
Intervenția în Parlament despre Tezaurul Dacic
Recent, în cadrul unei intervenții în Parlament, a fost abordată problema tezaurului dacic, în special în contextul furtului unor artefacte valoroase. Emil Hurezeanu, ministrul român de Externe, a subliniat importanța recuperării acestor comori, evidențiind semnificația culturală și istorică a acestora.
Ministrul a purtat o discuție cu omologul său olandez, Caspar Veldkamp, în care au convenit să colaboreze strâns pentru a rezolva această situație. Hurezeanu a exprimat o „durere imensă în suflet” în legătură cu pierderea acestor bunuri și a subliniat că România nu are nimic de ascuns în ceea ce privește măsurile de securitate și protecție a patrimoniului național.
Importanța Măsurilor de Securitate
Directorul Muzeului Național de Istorie a declarat că, în urma furtului, este esențial să se analizeze respectarea obligațiilor contractuale, inclusiv a celor legate de pază și securitate. El a menționat că, deși măsurile de protecție erau în vigoare, furtul a fost realizat prin metode neconvenționale, ceea ce ridică întrebări cu privire la eficiența acestora.
Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice din aur din Sarmizegetusa Regia sunt doar câteva dintre cele mai importante artefacte furate, iar Ministerul Culturii a calificat incidentul drept unul „deosebit de grav”.
Colaborare pentru Recuperarea Artefactelor
În contextul acestui incident, se discută despre implementarea unor măsuri mai stricte pentru protecția patrimoniului cultural. De asemenea, s-a menționat că, pentru organizarea expozițiilor internaționale, este necesară aprobarea prin hotărâre de guvern, lucru care nu s-a realizat în acest caz.
România continuă să colaboreze cu autoritățile internaționale în vederea recuperării bunurilor culturale furate și asigurării unei protecții adecvate pentru viitor.
Intervenția lui Intotero în Parlament despre tezaurul dacic
În cadrul unei intervenții recente în Parlament, Intotero a exprimat o profundă durere în legătură cu situația tezaurului dacic, afirmând: „Simt şi eu o durere imensă în suflet. Nu avem nimic de ascuns.” Aceasta declarație a venit în contextul unei discuții mai ample despre patrimoniul cultural și despre importanța protejării acestuia.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a fost așteptată să promoveze un proiect de hotărâre de guvern legat de acest subiect, însă aceasta nu a fost adoptată, ceea ce a generat întrebări și nemulțumiri. În acest context, Corpul de Control al prim-ministrului a demarat o investigație, ridicând documentele referitoare la obiectele de patrimoniu împrumutate unui muzeu din Olanda.
Recent, o serie de comori de artă, inclusiv faimosul coif de aur de la Coţofeneşti, au fost furate din Muzeul Drents din Assen, Olanda, în urma unei spargeri violente. Acest incident a generat o reacție rapidă din partea autorităților, care s-au mobilizat pentru a recupera bunurile furate și a identifica făptașii.
Intotero a subliniat importanța acestei situații și a cerut transparență în gestionarea tezaurului dacic, având în vedere impactul cultural și istoric semnificativ pe care acesta îl are asupra identității naționale.
Intervenția ministrului Culturii în Parlament despre tezaurul dacic
Ministrul Culturii din România, Natalia Intotero, a făcut o intervenție în Parlament referitoare la tezaurul dacic furat, exprimându-și durerea față de această situație. „Simt şi eu o durere imensă în suflet. Nu avem nimic de ascuns”, a declarat aceasta.
Intotero a solicitat o întâlnire cu prim-ministrul olandez Schoof și cu regele Willem-Alexander, în contextul comemorării eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz, unde va transmite un „mesaj ferm” din partea guvernului român. Ministrul va sublinia importanța recuperării cât mai rapide a pieselor furate.
Potrivit surselor, Muzeul Național de Istorie din România ia în considerare acționarea în instanță a Muzeului Drents, dacă se dovedește că acesta nu a asigurat paza corespunzătoare a tezaurului. Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a confirmat că nu era niciun paznic prezent în momentul furtului, deși conform muzeului român, ar fi trebuit să existe o astfel de supraveghere constantă.
Tezaurul dacic a fost scos din țară fără o hotărâre de guvern, ceea ce contravine legislației în vigoare. Ordonanța de Guvern nr. 27/2023 prevede că organizarea expozițiilor internaționale de către instituțiile publice muzeale necesită aprobarea prin hotărârea Guvernului, un act care nu a fost emis în acest caz.
Valoarea totală a pieselor furate este estimată la aproape șase milioane de euro, inclusiv coiful furat, evaluat la 4,3 milioane de euro și brățările, fiecare cu o valoare de aproximativ o jumătate de milion de euro.
Intervenția în Parlament despre Tezaurul Dacic
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a fost implicată într-o discuție în Parlament referitoare la tezaurul dacic, unde a exprimat o durere profundă legată de dispariția acestuia. În cadrul intervenției sale, Turcan a subliniat că nu există nimic de ascuns în legătură cu această situație.
Furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents din Olanda a generat un val de îngrijorare în România, având în vedere importanța istorică a artefactelor furate. Printre obiectele sustrase se numără coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice din aur, provenind din Sarmizegetusa Regia, care sunt esențiale pentru patrimoniul național.
În prezent, ancheta este în desfășurare, colaborând poliția olandeză, Interpolul și autoritățile române pentru a recupera tezaurul și a identifica autorii jafului. Se speculează că hoții ar fi putut părăsi Olanda, iar cercetările continuă pentru a aduna informații suplimentare care să ajute la elucidarea acestui caz complex.
Intervenția lui Intotero în Parlament despre tezaurul dacic
În cadrul unei intervenții recente în Parlament, Intotero a exprimat o profundă durere legată de furtul tezaurului dacic, afirmând: „Simt şi eu o durere imensă în suflet. Nu avem nimic de ascuns”. Aceasta declarație a avut loc în contextul unei anchete în curs de desfășurare privind jaful de la Muzeul Drents, care a atras atenția internațională.
Detalii despre jaful tezaurului dacic
Ancheta poliției a relevat că hoții ar fi avut o planificare minuțioasă, având ca țintă principală coiful de aur. Există suspiciuni că jaful ar putea fi legat de clanul Remmo din Germania, cunoscut pentru spargerile sale spectaculoase în muzee. Poliția olandeză a confirmat că un bărbat cu un comportament suspect a fost surprins de camerele de supraveghere cu câteva zile înainte de jaf.
Investigațiile în desfășurare
Polițiștii din Olanda analizează mii de ore de înregistrări video pentru a identifica eventualii autori ai jafului. De asemenea, au fost primite peste 60 de informații relevante în legătură cu acest caz. Se suspectează că hoții ar fi fost bine informați despre locul și momentul jafului, având în vedere lipsa de securitate de la muzeu în momentul furtului.
Intotero a subliniat importanța protejării patrimoniului cultural și a asigurat că autoritățile române colaborează strâns cu omologii lor olandezi pentru a aduce hoții în fața justiției.
Intervenția lui Intotero în Parlament despre tezaurul dacic
În cadrul unei recente intervenții în Parlament, Intotero a abordat subiectul tezaurului dacic, exprimându-și profundul regret și durerea legată de această temă. „Simt şi eu o durere imensă în suflet. Nu avem nimic de ascuns”, a declarat acesta, subliniind importanța conservării și valorificării patrimoniului național.
Declarațiile sale au stârnit reacții, evidențiind necesitatea unei transparențe mai mari în gestionarea tezaurului și a resurselor culturale ale țării. Intotero a insistat asupra valorii istorice și culturale a acestui tezaur, care merită să fie protejat și promovat.
