Interviu cu Marcel Boloș: Provocările Fondurilor UE pentru 2025
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a subliniat dificultatea de a integra suma record de 87,7 miliarde lei din fonduri europene în bugetul pe 2025. Acesta a menționat că, deși este esențial ca România să atragă aceste fonduri, provocările sunt semnificative, având în vedere riscurile asociate cu decontarea fondurilor.
Boloș a explicat că, în contextul actual, România se confruntă cu un risc de decomitere de 5 miliarde de euro în politica de coeziune, iar din PNRR trebuie să mai atragă încă 20 de miliarde de euro. „Este greu și riscant de luat în considerare 87,7 miliarde de lei”, a adăugat el, subliniind că rămân 449 de jaloane pentru cererile de plată care trebuie finalizate până la termenul limită.
În plus, la nivelul Comisiei Europene se discută despre un nou mecanism de finanțare, care ar putea facilita continuarea proiectelor din PNRR prin intermediul Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru cele nefinalizate până la 31 august 2026. De asemenea, se preconizează că, în următorul calendar multianual 2028-2035, o mare parte din fondurile UE ar putea fi gestionate direct de Comisia Europeană.
Acest scenariu impune un angajament serios din partea autorităților române pentru a asigura absorbția fondurilor și a evita pierderile financiare, având în vedere că, în prezent, România are o rată de absorbție de doar 6% din fondurile pe politica de coeziune, similară cu cea a altor state membre.
Interviu cu Marcel Boloș despre Fondurile UE și Viitorul Finanțării
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a discutat despre provocările legate de alocarea fondurilor europene pentru bugetul pe 2025, subliniind că este „greu de luat în considerare” suma de 87,7 miliarde lei din fonduri UE. El a menționat că un nou mecanism de finanțare ar putea fi necesar pentru a continua proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Politica de Coeziune și Managementul Direct
Boloș a explicat că politica de coeziune va suferi modificări semnificative, având în vedere că viitoarele bugete ar putea fi gestionate direct de Comisia Europeană. Aceasta ar putea schimba modul în care România participă la competițiile de proiecte, ceea ce ar putea duce la reduceri substanțiale ale bugetelor alocate pe stat membru.
Reforme și Investiții în Viitor
Ministrul a subliniat că politica de coeziune va fi legată de reforme, similar modelului aplicat prin PNRR. „Vom avea investiții cu bugete mai mici, dar însoțite de reforme angajante, care vor fi monitorizate cu aceeași rigurozitate ca în cadrul PNRR,” a spus Boloș.
Instrumente de Finanțare pentru Proiecte Viitoare
Un alt aspect important discutat de ministru a fost crearea unui instrument de finanțare prin Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru proiectele care nu se finalizează prin PNRR. Boloș a menționat că, deși România are alocate 28 miliarde euro prin PNRR, valoarea totală a contractelor de finanțare se ridică la 44 miliarde euro, iar diferența de 16 miliarde euro va trebui asigurată din fonduri naționale.
El a subliniat importanța stabilirii unui orizont de timp adecvat pentru implementarea acestor proiecte complexe, menționând că proiectele de infrastructură rutieră pot dura între 3-4 ani, în timp ce cele feroviare pot necesita între 8 și 10 ani pentru a fi finalizate.
Provocările Fondurilor Europene pentru Bugetul 2025
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a subliniat dificultățile de a lua în considerare suma de 87,7 miliarde lei din fonduri europene pentru bugetul pe 2025. Acesta a menționat că, deși există opțiuni de finanțare, este esențial să se găsească soluții viabile pentru utilizarea eficientă a banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Instrumente de Finanțare și Costuri
Boloș a evidențiat că împrumuturile de la Banca Europeană de Investiții (BEI) ar putea oferi condiții mai avantajoase decât cele disponibile pe piața internațională. Potrivit acestuia, dobânzile pentru aceste credite ar fi în jur de 2-3%, comparativ cu ratele care ar depăși 7% dacă statul român s-ar împrumuta de pe piață. În contrast, împrumuturile din PNRR au un cost de doar 0,2%.
„Este o facilitate de împrumut foarte bună. Dobânda finală va depinde de modul în care Comisia Europeană va facilita acest instrument de finanțare cu BEI. Va fi un instrument specific pentru PNRR, dar rămâne de văzut cum vor decurge discuțiile cu BEI”, a declarat Boloș.
Importanța Utilizării Fondurilor PNRR
Ministrul a subliniat importanța atragerii banilor din PNRR, afirmând că este crucial ca România să își valorifice resursele disponibile pentru a susține dezvoltarea proiectelor naționale.
