Tinerii francezi aleg România pentru studii de Medicină
România găzduiește în prezent peste 2.600 de studenți francezi la Medicină, majoritatea dintre aceștia fiind tineri care nu au reușit să promoveze examenul de admitere în Franța. Conform unui reportaj realizat de Le Monde, mulți dintre acești studenți își doresc să revină în Franța pentru a profesa, însă întâmpină prejudecăți persistente referitoare la calitatea educației pe care o primesc în România.
Percepția asupra educației medicale în România
În Cluj-Napoca, studenții francezi își împărtășesc experiențele cu privire la alegerea de a studia în România. Ariana Provost, o studentă de 23 de ani în anul IV, povestește cum a fost nevoită să plece din Franța după ce a picat de două ori examenul de admitere. Ea a descoperit că Facultatea de Medicină Iuliu Hațieganu are o reputație bună și a decis să își continue studiile aici.
Studenții și planurile de viitor
Unii studenți, precum Axelle Magnac, care studiază și ea în anul IV, au ales România datorită cursurilor oferite în limba franceză și s-au stabilit acolo împreună cu familiile lor. În contrast, Irina Cojocaru, o studentă franco-română, își dorește să se întoarcă în Franța, dar a ales să studieze în România din cauza dificultăților întâmpinate în accesul la studii în domeniul sănătății în țara sa de origine.
Studenții care studiază medicină în România se confruntă cu provocări legate de percepția asupra educației lor în spitalele din Franța, unde există o neîncredere față de calificările obținute în alte țări. Deși mulți dintre ei își doresc să revină acasă, temerile legate de acceptarea lor profesională persistă.
Studenții francezi aleg România pentru studiile de medicină
În ultimii ani, România a devenit o destinație atractivă pentru studenții francezi care nu reușesc să acceseze facultățile de medicină din Franța. De la începutul cursurilor în limba franceză, numărul studenților francofoni din Cluj a crescut semnificativ, ajungând la 2.093 de înscriși la facultățile de medicină, medicină dentară și farmacie.
Petru Mircea, fost decan al Facultății de Medicină din Cluj, remarcă faptul că, inițial, filiera francofonă era frecventată mai ales de tineri din Africa de Nord, însă după 2007, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, interesul studenților din Franța a crescut. Astăzi, la secția de medicină din Cluj sunt peste 1.000 de studenți francofoni, atrași de admiterea pe bază de dosar și de cursurile predate integral în limba franceză.
Conform estimărilor, în România se află peste 2.600 de studenți francezi la medicină, atrași de taxele de școlarizare competitive, care sunt de aproximativ 8.500 de euro pe an. Anca Buzoianu, rectorul Universității Iuliu Hațieganu, observă că aproape 17% dintre candidații pentru anul universitar 2024-2025 s-au înscris direct în România, fără a încerca examenul de admitere din Franța.
Critici și prejudecăți în Franța
Totuși, această tendință a stârnit critici, Antoine Hamel, decan al Facultății de Medicină din Nantes, considerând că studiul în România reprezintă o „cale de ocolire” a concursului de admitere, care ar putea duce la prejudecăți în recrutare. El subliniază că studenții francezi constituie o sursă financiară importantă pentru facultățile din România.
Pe de altă parte, Consiliul Ordinului Medicilor susține că circulația studenților europeni nu ar trebui să afecteze forța de muncă din România, atâta timp cât diploma obținută este recunoscută la nivel european. Jean-Marcel Mourgues, vicepreședintele Consiliului, consideră că prejudecățile legate de calitatea
Tinerii francezi aleg România pentru studii medicale
Un număr tot mai mare de tineri francezi care nu reușesc să acceseze facultățile de medicină din Franța optează pentru studii în România. Aceștia se confruntă, însă, cu provocări semnificative, atât în ceea ce privește pregătirea academică, cât și în privința recunoașterii educației lor de către spitale.
Provocările studiilor medicale în România
De exemplu, Niels Tavernier, un student de 27 de ani din anul VI la Facultatea de Medicină din Cluj, explică dificultățile întâmpinate: „Trebuie să jucăm la două mese. Trebuie să reușim cu studiile noastre aici, care sunt solicitante, și să ne strofocăm și cu concursul.” Această cerință de a obține o notă minimă de 14/20 la noile teste naționale (EDN) descurajează mulți candidați.
Studenții trebuie să suporte costuri financiare considerabile. Vincent Vidal, în vârstă de 24 de ani, menționează: „Manualele de referință nu sunt disponibile în bibliotecă, așa că trebuie să le cumpărăm. Numai cu asta, suntem deja la 2.000 de euro, fără să includem taxele de școlarizare.” Astfel, tinerii se văd nevoiți să contracteze împrumuturi pentru a-și finanța studiile.
Percepția spitalelor asupra educației din România
Cu toate că unii studenți reușesc să treacă examenele, există o preocupare constantă cu privire la recunoașterea educației lor. Lucas Poittevin, președintele Asociației naționale a studenților la medicină din Franța, subliniază riscurile pe care le implică trimiterea studenților în străinătate: „Dacă trimitem acești studenți în străinătate, riscăm să nu se mai întoarcă niciodată.” Această situație ridică semne de întrebare cu privire la viitorul formării medicale în Franța.
În concluzie, tinerii care aleg să studieze medicina în România se confruntă cu o serie de obstacole, inclusiv dificultăți financiare și lipsa de încredere din partea sistemului de sănătate față de educația primită. Aceasta deschide discuții importante despre modul în care ar trebui să evolueze formarea medicală în context european.
