Lemurii și Procesul de Îmbătrânire
Un studiu recent realizat de cercetători de la Duke University arată că lemurii nu suferă de inflamația cronică asociată cu îmbătrânirea, așa cum se întâmplă la oameni. Această descoperire sugerează că inflamația nu este o caracteristică universală în rândul primatelor și, posibil, nici în rândul oamenilor.
Elaine Guevara, antropolog biolog specializat în evoluția îmbătrânirii la primate, a efectuat cercetări pe două specii de lemuri: lemurul cu coadă inelată și sifaka Coquerel. Deși aceste specii sunt primate și au trăsături comune cu oamenii, ele prezintă ritmuri de viață și durate de viață diferite. Rezultatele studiului au fost surprinzătoare, demonstrând că niciuna dintre cele două specii nu a arătat modificări legate de vârstă în markerii stresului oxidativ sau ai inflamației. De fapt, la lemurii cu coadă inelată, inflamația a scăzut ușor odată cu înaintarea în vârstă.
Aceste constatări provoacă întrebări cu privire la inevitabilitatea inflamației cronice asociate cu îmbătrânirea la oameni, sugerând că aceasta ar putea fi influențată mai mult de mediu. Profesorul Christine Drea, coautor al studiului, a subliniat importanța acestor descoperiri în înțelegerea procesului inflamator și a posibilelor sale implicații asupra sănătății umane.
Următorul pas în cercetare va implica extinderea studiului la lemuri sălbatici, pentru a evalua diferențele de îmbătrânire între mediul captiv și cel natural. Aceste observații ar putea oferi informații valoroase despre influența factorilor de mediu asupra inflamației la oameni și, astfel, ar putea contribui la îmbunătățirea calității vieții în anii târzii.