Analiza deficitului bugetar în 2024
Marcel Boloș, fost ministru al Finanțelor și al Investițiilor și Proiectelor Europene, explică motivele pentru care deficitul bugetar a depășit ținta de 5% stabilită la începutul anului 2024, ajungând la 8,7% în termeni cash și 9,3% în termeni ESA. Potrivit lui Boloș, Ministerul Finanțelor nu a inițiat noi cheltuieli bugetare, avizând negativ deciziile importante de majorare a salariilor și pensiilor fără a asigura veniturile necesare pentru a menține echilibrul bugetar.
Deficitul accentuat a fost generat de creșterea rapidă a cheltuielilor într-un an marcat de multiple runde de alegeri, în care liderii coaliției de guvernare, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au candidat la alegerile prezidențiale fără succes. Boloș subliniază că cheltuielile suplimentare, inclusiv recalcularea pensiilor și majorarea salariilor, au fost decise de Coaliția de Guvernare, iar Ministerul Finanțelor a avut responsabilitatea de a acoperi aceste cheltuieli nebugetate, ceea ce a avut un impact direct asupra deficitului bugetar.
Concluzii
Boloș afirmă că deficitul bugetar a fost rezultatul unor decizii politice care nu au fost acompaniate de planuri financiare adecvate. Acesta subliniază importanța transparenței și responsabilității în gestionarea finanțelor publice, având în vedere provocările cu care s-a confruntat România în anul 2024.
Deficitul bugetar al României în 2024: De la 5% la 8,7%
România a început anul 2024 cu un deficit bugetar planificat de 5%. Cu toate acestea, prin deciziile luate de Guvernul României și Coaliția de Guvernare, deficitul a crescut semnificativ. Cheltuielile publice, care nu erau incluse în bugetul inițial, au influențat deficitul cu aproximativ 3,69% din PIB, rezultând un deficit final de 8,65% în termeni cash și de peste 9,3% conform ESA.
Ministerul Finanțelor a subliniat în repetate rânduri riscurile de dezechilibru bugetar, avertizând cu regularitate prim-ministrul și alte instituții despre efectele majorării accelerate a cheltuielilor publice. Este important de menționat că Ministerul nu a inițiat cheltuieli suplimentare în 2024, dar a fost nevoit să asigure finanțarea pentru deciziile deja aprobate de alte entități ale executivului.
Printre aceste cheltuieli se numără majorarea pensiilor și a salariilor, dar și investiții extinse în sănătate. Deși Ministerul Finanțelor a informat asupra riscurilor, responsabilitatea găsirii surselor de finanțare a căzut asupra sa, pentru a menține funcționarea statului fără întârziere în plăți.
În concluzie, evoluția deficitului bugetar în 2024 ilustrează impactul deciziilor politice asupra finanțelor publice și necesitatea unei gestionări mai riguroase a cheltuielilor bugetare.
Deficitul bugetar al Guvernului în 2024
Marcel Boloș a explicat cum Guvernul a început anul 2024 cu un deficit de 5% și a ajuns la 8,7%, evidențiind reforma sistemului public de pensii ca un factor semnificativ. Această reformă, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2023, a avut un impact bugetar anual estimat la 33 miliarde lei, din care 10 miliarde lei au afectat direct bugetul anului 2023.
Legea pensiilor, parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost adoptată pentru a aborda inechitățile sociale din sistemul public de pensii, beneficiind aproximativ 4 milioane de români. Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor a subliniat faptul că bugetul asigurărilor sociale nu poate susține o astfel de cheltuială într-un singur an, având nevoie de eșalonare pe o perioadă de cinci ani pentru a evita dezechilibrele macroeconomice.
Reforma a generat, totodată, presiuni asupra altor categorii de cheltuieli, inclusiv creșteri salariale nebugetate în sectorul public, care au avut un impact de peste 19 miliarde lei în 2024. Aceste măsuri au fost adoptate fără o sursă de finanțare prealabilă, complicând și mai mult situația bugetară.
În concluzie, deficitul bugetar ajuns la 8,7% este rezultatul unei combinații de cheltuieli sociale și reforme necesare, dar care au un impact semnificativ asupra stabilității financiare a țării.
Deficitul bugetar al României în 2024
Marcel Boloș a explicat cum România a început anul 2024 cu un deficit bugetar de 5%, dar a ajuns rapid la 8,7%. Această creștere a fost influențată de mai multe măsuri financiare adoptate de Guvernul României, care au generat cheltuieli suplimentare semnificative.
Factorii care au contribuit la creșterea deficitului
În primul rând, creșterile salariale din sectorul public, aprobate pe fondul grevelor din primăvara anului 2024, au avut un impact major. Aceste cheltuieli nu au fost bugetate la momentul aprobării legii bugetului de stat, generând un impact bugetar suplimentar estimat la peste 19,1 miliarde lei, echivalent cu 1,09% din PIB.
În plus, măsurile de creștere a salariilor fac parte din reforma salarizării unice, care va implica un impact bugetar total de peste 30 miliarde lei. Ministerul Finanțelor a avertizat că aceste măsuri nu sunt sustenabile fără implementarea reformei fiscale prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Cheltuielile din domeniul sănătății
Un alt factor semnificativ a fost creșterea cheltuielilor în domeniul sănătății, datorită noului contract-cadru aprobat în mai 2023, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2024. Această măsură a adus un impact bugetar suplimentar de peste 12,5 miliarde lei, epuizând astfel bugetul alocat pentru sănătate în 2024.
Acest impact bugetar, care reprezintă 0,71% din PIB, nu a fost inclus în bugetul de stat aprobat anterior. Este esențial să se identifice soluții pentru a gestiona aceste cheltuieli, având în vedere importanța funcționării sistemului de sănătate în asigurarea securității naționale.
Deficitul bugetar al Guvernului în 2024: Creșteri și explicații
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, oferă detalii despre evoluția deficitului bugetar al Guvernului în anul 2024, care a început cu un deficit estimat de 5% și a ajuns la 8,7%. Această creștere se datorează mai multor factori, printre care cheltuielile suplimentare pentru sănătate și investiții.
În primul rând, fondurile bugetare suplimentare au fost necesare pentru a asigura serviciile medicale acordate de spitale. Contractul-cadru aprobat înainte de instalarea noului guvern a garantat decontarea unor servicii medicale suplimentare, ceea ce a contribuit la creșterea deficitului bugetar.
De asemenea, s-a înregistrat o creștere semnificativă a cheltuielilor cu investițiile, de 19,1 miliarde lei, care nu erau bugetate la începutul anului. Această expansiune a cheltuielilor de capital a fost provocată de depășirea alocărilor bugetare de către ordonatorii de credite, care nu au respectat cadrul legal de responsabilitate fiscal-bugetară.
Este important de menționat că România se confruntă cu o procedură de deficit bugetar excesiv începând din 2019, ceea ce a complicat și mai mult situația fiscală. Această situație a necesitat identificarea unor mecanisme de finanțare din fondul de rezervă bugetară pentru a asigura plata pensiilor, salariilor și a arieratelor acumulate.
În concluzie, impactul acestor măsuri asupra deficitului bugetar este semnificativ, cu creșteri ale cheltuielilor de personal, material și servicii, precum și asistența socială, care au contribuit la depășirea estimărilor inițiale.
Deficitul bugetar al Guvernului în 2024
Marcel Boloș a explicat cum Guvernul României a început anul 2024 cu un deficit de 5% din PIB, dar a ajuns la un deficit de 8,7% din PIB. Această creștere a deficitului bugetar a fost influențată de cheltuieli nebugetate care au totalizat 64,4 miliarde lei, ceea ce a generat un impact bugetar suplimentar de 3,69% din PIB.
Printre factorii care au contribuit la această situație se numără faptul că Ministerul Finanțelor nu a inițiat acte normative pentru a genera cheltuieli suplimentare. Cu toate acestea, actele normative care au condus la creșterea cheltuielilor au fost discutate și aprobate de Coaliția de Guvernare și ulterior de Guvernul României prin ordonanțe de urgență.
Ministerul Finanțelor a avut rolul de avizator și nu a recomandat aprobarea acestor măsuri, subliniind impactul asupra deficitului bugetar. De asemenea, Ministerul a reiterat necesitatea implementării reformei fiscale pentru a evita dezechilibrele macroeconomice.
După aprobarea măsurilor de creștere a cheltuielilor, Ministerul Finanțelor a fost responsabil pentru asigurarea surselor de finanțare, indiferent de efectele acestora asupra deficitului bugetar, având în vedere că aceste cheltuieli erau obligatorii pentru funcționarea statului.
Ministerul Finanțelor a comunicat lunar Guvernului, Senatului și Administrației Prezidențiale despre execuția bugetară, evidențiind riscurile asociate cu evoluția deficitului bugetar și a datoriei publice, precum și necesitatea implementării unor măsuri fiscal-bugetare.
Deficitul bugetar al Guvernului în 2024: De la 5% la 8,7%
În anul 2024, Guvernul României a pornit cu un deficit bugetar planificat de 5%. Cu toate acestea, acest deficit a crescut semnificativ, ajungând la un nivel de 8,7% la finalul anului. Această modificare a fost influențată de o serie de factori economici și măsuri fiscale implementate în prealabil.
Creșterea veniturilor publice
În 2024, veniturile curente au crescut cu aproximativ 78,7 miliarde lei față de anul anterior, ceea ce a contribuit la atingerea unui deficit mai mare decât cel planificat. Venituri din contribuții de asigurări au atins 189 miliarde lei, înregistrând o creștere de 30,8 miliarde lei față de 2023, iar veniturile nefiscale au fost de 49 miliarde lei, cu 7,1 miliarde lei mai mult decât în anul anterior.
Măsuri fiscale și reforme
Cresterea veniturilor publice a fost determinată de măsurile fiscale implementate în 2023, inclusiv digitalizarea proceselor pentru combaterea evaziunii fiscale și modificarea legislației penale în acest domeniu. De asemenea, s-au adoptat măsuri de consolidare fiscal-bugetară și pachete de control al cheltuielilor publice.
Reforma fiscală, parte a angajamentelor asumate prin PNRR, are ca obiectiv consolidarea fiscal-bugetară pe termen lung, cu un impact bugetar planificat de cel puțin 1,7% din PIB, echivalentul a 32,3 miliarde lei. Aceasta include mai multe jaloane, printre care reforma sistemului fiscal și restructurarea facilităților din diverse sectoare economice.
Concluzie
Astfel, evoluția deficitului bugetar de la 5% la 8,7% în 2024 reflectă provocările cu care se confruntă Guvernul în gestionarea economiei și implementarea reformelor fiscale necesare pentru asigurarea stabilității financiare pe termen lung.
Deficitul bugetar al Guvernului în 2024
Marcel Boloș a explicat cum Guvernul a pornit în anul 2024 cu un deficit de 5%, dar acest deficit a crescut până la 8,7%. Această situație evidențiază provocările cu care se confruntă România în gestionarea cheltuielilor publice.
Reforma fiscală reprezintă un angajament important al României față de Comisia Europeană, având un impact direct asupra sustenabilității finanțelor publice. Aceasta este esențială în contextul ajustării deficitului bugetar, proces ce va continua pe o perioadă de 7 ani, până în 2031.
