Impactul microplasticelor asupra sănătății umane
Microplasticele au fost descoperite în diverse fluide corporale, inclusiv sânge, saliva, spută și lapte matern, dar și în organe precum ficatul, rinichii, splina, creierul și oasele. Aceste microparticule pătrund în corpul uman în cantități semnificative, fie prin alimentație, lichide sau aerul respirat. Potrivit estimărilor, consumăm anual până la 52.000 de microparticule de plastic, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la efectele lor asupra sănătății noastre.
Originea și expunerea la microplastice
Utilizarea plasticului la scară largă a început în anii 1920, iar din anii ’60 a crescut semnificativ. Această expunere a condus la o creștere alarmantă a cantității de microplastice inhalate și ingerate de oameni. Un studiu recent a arătat că ingestia acestor particule a crescut de șase ori din 1990, în special în regiunile precum SUA, China, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Scandinavia.
Cercetări în curs privind efectele asupra sănătății
Evaluarea efectelor microplasticelor asupra sănătății este o provocare. O metodă utilizată este studiul de provocare umană, unde voluntarii se expun deliberat la microparticule pentru a observa reacțiile organismului. În 2025, un grup de voluntari a participat la un astfel de studiu în Londra, consumând o soluție cu microplastice, iar rezultatele acestui experiment sunt așteptate cu interes.
Impactul microplasticelor asupra sănătății umane
Cercetătorii au descoperit prezența microplasticelor în sângele, oasele și creierul oamenilor, ceea ce ridică întrebări serioase privind efectele acestor particule asupra sănătății. Un studiu recent, condus de cercetătoarea Stephanie Wright de la Imperial College London, a evidențiat modalitățile prin care microplasticele ajung în organism. Această cercetare a arătat că expunerea la apă fierbinte și la recipiente din plastic poate elibera particule microscopice în sânge.
Un alt studiu din 2024, realizat de cercetători chinezi, a identificat microplastice în oasele și mușchii scheletici ai pacienților care au suferit intervenții chirurgicale de înlocuire articulară, generând îngrijorări legate de mobilitate și regenerare musculară. În Italia, cercetătorii au găsit microplastice în plăci arteriale ale pacienților cu afecțiuni cardiovasculare, asociind prezența acestora cu un risc crescut de accident vascular cerebral și infarct.
Recent, în februarie 2025, s-au descoperit microplastice în creierul unor persoane decedate, în special la cele diagnosticate cu demență, având un nivel de poluare cu plastic de până la 10 ori mai mare decât cei fără această afecțiune. Profesorul Matthew Campen sugerează că aceste particule ar putea pătrunde în creier prin intermediul lipidelor, având în vedere că bariera hemato-encefalică este slăbită în cazul demenței.
Deși cercetătorii nu pot stabili o legătură cauzală directă între microplastice și boli precum demența sau bolile cardiovasculare, se suspectează că aceste particule pot contribui la efecte negative pe termen lung, interacționând cu alți factori de risc. Profesorul Fay Couceiro a subliniat că, deși microplasticele nu cauzează efecte nocive imediate, ele pot deteriora celulele și afecta sistemul imunitar, crescând astfel riscul de îmbolnăvire.
În concluzie, prezența microplasticelor în diverse părți ale corpului uman evidențiază o problemă de sănătate publică care necesită o atenție sporită din partea cercetătorilor și a autorităților de sănătate.
Impactul microplasticelor asupra sănătății umane
Microplasticele au fost detectate în sângele, oasele și creierul oamenilor, iar cercetătorii avertizează asupra efectelor negative pe care aceste particule le pot avea asupra sănătății. Profesorul Raffaele Marfella din Napoli sugerează că microplasticele pot accelera îmbătrânirea prin inflamarea vaselor de sânge și generarea de radicali liberi. Această inflamație a fost observată anterior la păsările marine, fiind denumită „plasticosis”.
Verena Pichler, cercetătoare la Universitatea din Viena, susține că acumularea de microplastice ar putea crește riscul de cancer, în special colorectal. „Inflamația persistentă cauzată de plastic poate favoriza formarea tumorilor”, afirmă Pichler. Totuși, Stephanie Wright subliniază dificultatea de a stabili o legătură directă între microplastice și anumite boli, având în vedere diversitatea acestora.
Studii și observații recente
Marfella și echipa sa lucrează cu „organoide vasculare” din celule umane pentru a examina efectele microplasticelor. Datele preliminare sugerează că expunerea zilnică la 10–100 micrograme de microplastic per kilogram de greutate corporală poate induce inflamații și modificări metabolice. Aplicarea acestor rezultate la oameni este însă complexă, deoarece metabolismul diferă.
De asemenea, există dovezi că microplasticele pot influența eficiența tratamentelor pentru cancer și pot agrava boli respiratorii. Couceiro menționează că persoanele în vârstă sau cu afecțiuni cronice sunt mai vulnerabile la efectele negative ale microplasticelor.
Riscurile asociate cu microplasticele
Studii recente sugerează că microplasticele inhalate pot afecta sănătatea respiratorie. Couceiro plănuiește să analizeze probe de flegmă și aer din locuințele pacienților cu afecțiuni respiratorii pentru a evalua tipurile de particule inhalate. Scopul este de a înțelege riscurile și de a oferi recomandări pentru reducerea expunerii.
În plus, cercetările au arătat că microplasticele ingerate pot influența succesul tratamentelor pentru cancer, interacționând cu medicamentele oncologice și limitând eficiența acestora. Couceiro colaborează cu Universitatea din Portsmouth pentru a determina riscurile specifice ale microplasticelor asupra persoanelor cu astm cronic.
Concluzii
Microplasticele sunt omniprezente, inclusiv în aerul din interiorul locuințelor, iar cercetătorii speră să identifice tipurile cele mai periculoase pentru a putea reduce producția acestora sau a le face mai sigure. „Dacă putem identifica tipurile cele mai periculoase, poate vom putea opri producerea lor sau le vom face mai sigure”, concluzionează Couceiro.
Microplasticele în organismul uman
Cercetătorii au descoperit că microplasticele au ajuns să fie prezente în sângele, oasele și creierul oamenilor. Aceștia subliniază importanța reducerii expunerii la aceste particule, care sunt din ce în ce mai omniprezente, chiar și în mediul interior. Dr. Couceiro, un cercetător activ în acest domeniu, analizează probe de flegmă și aer din locuințele pacienților vulnerabili pentru a determina concentrația de microplastice, în special în timpul exacerbării simptomelor respiratorii.
„Știm că microplasticele sunt peste tot, chiar și în mediul interior. Dacă se află în aerul tău, le inhalezi în doze mici chiar și când dormi”, afirmă Couceiro. Aceasta își propune să colecteze suficiente date pentru a putea oferi recomandări producătorilor de materiale plastice, astfel încât să se poată crea produse mai sigure pentru sănătate. De exemplu, unii plastici ar putea fi mai predispuși să declanșeze crize de astm sau să elibereze substanțe chimice toxice în organism.
Dr. Couceiro speră să identifice tipurile de plastic care afectează în mod special sănătatea pacienților cu afecțiuni respiratorii și să colaboreze cu producătorii pentru a găsi alternative mai sigure. „Așadar, ne-am dori să discutăm cu producătorii despre cum pot fi evitate aceste materiale sau dacă pot înceta producerea anumitor tipuri de plastic”, concluzionează ea.
