O descoperire recentă sugerează că nucleul Pământului ar putea conține cantități semnificative de heliu primordial, un element care se leagă de fier sub presiune ridicată. Echipă de cercetare condusă de fizicianul Haruki Takezawa de la Universitatea din Tokyo a arătat că inima densă a planetei noastre ar putea găzdui acest rezervor de heliu.
Pe Pământ, heliul există sub două izotopi stabili: heliu-4, care constituie aproximativ 99,99986% din heliul de pe planetă, și heliu-3, care reprezintă doar 0,000137%. Heliul-4 este generat prin dezintegrarea radioactivă a uraniului și toriului, în timp ce heliu-3 este în mare parte primordial, provenind din epoca de după Big Bang.
Studiile recente au descoperit că, în timpul erupțiilor vulcanice, mici cantități de heliu-3 sunt eliberate, ceea ce sugerează că heliul primordial ar putea fi capturat în manta Pământului. Cu toate acestea, cercetările lui Takezawa indică o posibilă sursă alternativă.
Experimentele au fost realizate prin comprimarea fierului și heliului sub presiuni extrem de mari, între 5 și 55 gigapascali, și la temperaturi între 1.000 și aproape 3.000 de kelvini. Aceste condiții extreme sunt esențiale pentru a reproduce mediul din adâncurile Pământului.
Rezultatele experimentelor au arătat un raport heliu-fier de până la 3,3%, de aproape 5.000 de ori mai mare decât estimările anterioare. Această descoperire sugerează că heliul se leagă de fier în cantități semnificativ mai mari decât se credea anterior, ceea ce ar putea schimba înțelegerea noastră despre compoziția chimică a nucleului Pământului.
O descoperire recentă sugerează că nucleul Pământului ar putea conține un rezervor semnificativ de heliu primordial. Aceasta ipoteză provine din observațiile conform cărora heliul, deși chimic inert în condiții obișnuite, poate interacționa în condiții extreme. Heliul primordial ar fi putut fi absorbit de Pământ în timpul formării sale, legându-se de fier și fiind izolat în nucleu în timpul procesului de diferențiere planetară.
Dacă această teorie se confirmă, ar avea implicații importante, sugerând că heliul primordial din nucleul Pământului ar putea fi sursa izotopului detectat în gazele vulcanice, mai degrabă decât provenind dintr-un rezervor prins în manta. Această descoperire ar putea deschide noi perspective asupra compoziției interne a Pământului și ar putea fi aplicabilă și în studierea nucleelor Lunii și ale planetei Marte.
În plus, cercetările viitoare ar putea explora și prezența altor elemente primordiale, cum ar fi hidrogenul, care ar putea fi asociat cu apariția apei timpurii pe planetă.
Studiul a fost publicat în revista Physical Review Letters, subliniind importanța continuării investigațiilor în acest domeniu fascinant al geochimiei planetare.
