O idee nebunească despre Pluto a fost confirmată recent prin observații realizate cu Telescopul Spațial James Webb (JWST) în 2022 și 2023. Aceste observații au dezvăluit că atmosfera lui Pluto este complet diferită de orice altă atmosferă din Sistemul Solar, având un amestec complex de azot, metan și monoxid de carbon.
Un aspect neobișnuit al acestei atmosfere este prezența particulelor de ceață care se ridică și coboară în funcție de variațiile de temperatură. Aceste particule au un rol esențial în reglarea echilibrului energetic al atmosferei, preluând căldura și eliberând-o ulterior, un fenomen rar întâlnit pe alte lumi din Sistemul Solar.
Inspirația pentru acest studiu provine dintr-o ipoteză formulată în 2017 de astronomul Xi Zhang de la Universitatea California, Santa Cruz. Zhang a prezis că, dacă ceața atmosferică răcește planeta pitică Pluto, aceasta ar trebui să emită o radiație infraroșie puternică, care ar putea fi detectată de un telescop sensibil la infraroșu.
O echipă condusă de Tanguy Bertrand, de la Observatorul din Paris, a utilizat JWST pentru a studia influența ceții asupra echilibrului termic al atmosferei lui Pluto. Zhang a declarat: „Am fost extrem de mândri, pentru că observațiile au confirmat exact ce prezisesem. În știința planetară, nu e ceva obișnuit ca o ipoteză să fie confirmată atât de repede, în doar câțiva ani.”
Observațiile din 2022 și 2023 au oferit o imagine mai completă asupra activității atmosferice de pe Pluto, evidențiind variațiile radiației termice de la suprafață și schimbările de temperatură pe ambele corpuri cerești, Pluto și luna sa Charon.
Aceste descoperiri subliniază complexitatea atmosferei lui Pluto și modul în care aceasta poate influența fenomenologia planetară, confirmând astfel teoria inițială despre interacțiunile chimice din atmosfera sa.
O teorie nebunească despre Pluto a fost confirmată
O idee fascinantă referitoare la Pluto a fost validată mai repede decât se anticipa. Cercetările recente sugerează că ciclurile sezoniere de îngheț și dezgheț generează migrarea depozitelor de gheață pe suprafața planetei pitice, un fenomen unic în Sistemul Solar. De asemenea, o parte din aceste materiale este complet smulsă de pe Pluto și se depune pe Charon.
Aceste descoperiri confirmă faptul că atmosfera lui Pluto este cu totul specială. Spre deosebire de alte planete, unde moleculele de gaz reglează echilibrul energetic, pe Pluto, acest rol este preluat de particulele de ceață. Potrivit cercetătorului Zhang, acest aspect face ca Pluto să fie și mai captivantă și oferă o perspectivă valoroasă asupra atmosferei primitive a Pământului, care, la început, era compusă în principal din azot și hidrocarburi.
„Studiind chimia și ceața de pe Pluto, am putea înțelege mai bine condițiile care au făcut Pământul primitiv locuibil”, a declarat Zhang.
Cercetările realizate cu telescopul JWST reprezintă doar începutul în descifrarea complexității atmosferei lui Pluto și a interacțiunilor sale cu Charon. Zhang subliniază că Pluto se află într-o poziție unică în spectrul comportamentului atmosferic planetar, oferindu-ne o oportunitate rară de a înțelege cum funcționează ceața în medii extreme. De asemenea, el menționează că și alte lumi, precum Triton, luna lui Neptun, și Titan, luna lui Saturn, au atmosfere similare, bogate în azot și hidrocarburi, pline de particule de ceață. Aceasta poate fi o oportunitate de a regândi rolul acestor lumi în univers.
Studiul a fost publicat în revista Nature Astronomy.
