Planeta Marte este bine cunoscută pentru nuanța sa roșie distinctivă, dar un nou studiu sugerează că mecanismul prin care a dobândit această culoare ar putea fi diferit de ceea ce se credea anterior. Cercetarea recentă arată că oxidarea fierului din rocile marțiene s-a realizat în prezența apei, contrar opiniei anterioare care susținea un proces uscat de oxidare a hematitului.
„Am încercat să recreăm în laborator un praf marțian similar celui real, folosind diferite tipuri de oxizi de fier. Am descoperit că un amestec de ferrihidrit și bazalt corespunde cel mai bine cu mineralele observate de sondele spațiale pe Marte”, a explicat Adomas Valantinas, geolog planetar la Universitatea Brown.
Suprafața planetei Marte este bogată în fier, iar oxidarea acestuia a condus la formarea prafului roșu de pe planetă. Înțelegerea corectă a procesului de oxidare este esențială pentru reconstruirea istoriei geologice și climatice a planetei. Deși nu mai există îndoieli că Marte a avut apă lichidă la suprafață, analizele recente nu au identificat dovezi clare ale prezenței apei care să susțină formarea hematitului, un mineral asociat cu condiții uscate.
Valantinas și echipa sa sugerează că ferrihidritul ar putea fi cheia acestui mister, fiind un oxid de fier care se formează rapid în prezența apei reci. Această descoperire modifică semnificativ înțelegerea noastră despre trecutul planetei Marte.
„Marte rămâne Planeta Roșie, însă modul în care a devenit roșie trebuie reconsiderat. Ferrihidritul s-a format în prezența apei, ceea ce înseamnă că procesul de oxidare a fierului s-a produs mai devreme decât credeam”, a concluzionat Valantinas. Această ipoteză necesită însă confirmare prin studii suplimentare.
Recent, cercetările asupra planetei Marte au scos la iveală informații surprinzătoare privind culoarea sa distinctivă. Deși s-a crezut mult timp că nuanța roșie a planetei este rezultatul oxidării fierului, noi studii sugerează că ferihidritul, un compus mineral care conține apă, ar putea juca un rol esențial în această caracteristică.
Fizicianul Colin Wilson, de la Agenția Spațială Europeană (ESA), a declarat: „Odată ce mostrele de sol marțian, aflate deja sigilate, vor ajunge în laboratoare, vom putea măsura exact cât ferrihidrit conține praful marțian și ce implicații are acest lucru pentru înțelegerea istoriei apei și a posibilității existenței vieții pe Marte.” Aceste descoperiri promițătoare pot schimba modul în care percepem planeta roșie și pot oferi noi perspective asupra condițiilor de pe Marte.
Studiul a fost publicat recent în revista Nature Communications și subliniază importanța continuării cercetărilor pentru a dezvălui misterele acestei planete fascinante.