Analiza economiei globale pentru anul 2025 subliniază câteva teme esențiale care vor influența dezvoltările economice în următorii ani. Tensiunile comerciale și geopolitice, inflația persistentă și incertitudinea politică sunt factori cheie de considerat.
Tensiunile comerciale
Un aspect semnificativ al perspectivelor economice pentru 2025 este impactul războaielor comerciale, în special în contextul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Așteptările sunt că vor exista conflicte comerciale la o scară mai mare decât în timpul primului său mandat, când relațiile comerciale cu China au fost tensionate. Economiștii speră totuși că Trump nu va implementa toate amenințările formulate în campania electorală, care includeau tarife de import ridicate.
Inflația persistentă
Inflația rămâne o preocupare majoră pe fondul căreia băncile centrale globale au început să reducă ratele dobânzilor. Se așteaptă ca această tendință să continue, însă există temeri legate de persistența presiunilor inflaționiste și impactul acestora asupra economiei. Banca Angliei, de exemplu, a semnalat o abordare graduală în gestionarea costurilor îndatorării, în timp ce economiștii monitorizează cu atenție evoluția inflației și a creșterii economice.
Incertitudinea politică
Incertitudinea politică din zona euro, generată de tensiuni interne în Franța și Germania, precum și conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, contribuie la instabilitatea economică globală. Aceste condiții ar putea afecta perspectivele de creștere economică și stabilitatea piețelor financiare.
Pe ansamblu, perspectiva economică pentru 2025 este marcată de o serie de provocări care necesită o monitorizare atentă din partea economiștilor și factorilor de decizie politică la nivel global.
Prognozele economice sugerează că inflația va rămâne peste ținta de 2% stabilită de instituțiile financiare până în anul 2027. Deși inflația totală a înregistrat o scădere de la un vârf de 11,1% în a doua jumătate a anului 2022, a revenit recent la 2,6% după o scurtă perioadă sub 2% în septembrie 2024.
Creșterea salariilor a fost mai puternică decât estimările anterioare, având potențialul de a alimenta inflația. De asemenea, impactul bugetului de toamnă, anunțat de ministrul de Finanțe Rachel Reeves, este monitorizat cu atenție, având în vedere creșterea contribuțiilor angajatorilor la asigurările naționale. Aceasta ar putea afecta locurile de muncă și ar putea conduce la prețuri mai mari pentru consumatori.
Investitorii din sectorul financiar și-au ajustat estimările privind reducerea ratelor dobânzii pentru 2025, previzionând două reduceri față de actuala rată de referință de 4,75%, mult mai puțin decât estimările anterioare care anticipau o posibilă reducere până la 2,75%.
În ceea ce privește economia Marii Britanii, există riscuri asociate cu stagnarea economică, ceea ce ridică posibilitatea unei perioade de „stagflație”, caracterizată prin creștere economică stagnantă și inflație ridicată. Deși economia a înregistrat o creștere rapidă în prima jumătate a anului 2024, o scădere a încrederii consumatorilor și a companiilor a afectat perspectivele economice, având în vedere și retorica politică actuală.
În acest context, guvernele din întreaga lume se confruntă cu provocări legate de costurile mai mari de îndatorare. Spre deosebire de anii anteriori, când ratele dobânzilor erau ultra-scăzute, riscurile asociate cu o inflație persistentă și ratele dobânzilor mai mari în 2025 vor face gestionarea cheltuielilor publice mai dificilă. Într-un regim de dobânzi reale mai mari, politica fiscală expansionistă nu mai este sustenabilă fără o consolidare fiscală adecvată.
În analiza sa, Bank of America subliniază că planurile economice și fiscale ale liderilor politici pot influența semnificativ perspectivele globale pentru 2025. De exemplu, inițiativele de reducere a impozitelor propuse de Donald Trump ar putea contribui la creșterea deficitului bugetar al SUA, ceea ce ar genera îngrijorări în rândul investitorilor.
În Regatul Unit, ministrul Finanțelor, Reeves, se va confrunta cu provocarea de a evalua cheltuielile din 2025 respectând regulile fiscale autoimpuse, fără a fi nevoit să crească impozitele sau să reducă cheltuielile. Această situație este similară cu cea din Franța, care se luptă să își reducă deficitul bugetar în contextul unor tulburări politice interne.
Pe de altă parte, investitorii ar putea solicita randamente mai mari pentru împrumuturile acordate guvernelor cu deficite ridicate, ceea ce ar putea duce la creșterea costurilor împrumuturilor suverane. Marc Seidner și Pramol Dhawan de la Pimco avertizează că dacă un guvern împrumută prea mult, creditorii ar putea începe să pună la îndoială capacitatea de rambursare, subliniind astfel riscurile economice care ar putea influența perspectivele globale în 2025.