Planul Mar-a-Lago: Trump și utilizarea sistemului financiar ca armă
După impunerea noilor tarife vamale de către președintele Donald Trump, analiștii sugerează că următoarea etapă a strategiei sale ar putea implica folosirea sistemului financiar internațional ca instrument de presiune asupra aliaților. Statele Unite, fiind centrul sistemului financiar global și emițătorul monedei de rezervă mondiale, dispun de diverse pârghii, inclusiv rețelele de carduri de credit și accesul la dolari pentru băncile străine, pe care administrația Trump le-ar putea utiliza pentru a-și atinge obiectivele comerciale și geopolitice.
Un aspect semnificativ al planului ar putea fi slăbirea dolarului prin coordonarea cu băncile centrale străine, într-un acord de tip „Mar-a-Lago”, inspirat de Plaza Accord din 1985. Un document semnat de Stephen Miran, nominalizat de Trump pentru conducerea Consiliului Consilierilor Economici, sugerează că SUA ar putea folosi amenințarea tarifelor și garanțiile de securitate ca pârghii pentru a convinge partenerii comerciali să aprecieze propriile monede în raport cu dolarul.
Cu toate acestea, economiștii sunt sceptici în legătură cu viabilitatea acestei strategii. Maurice Obstfeld de la Peterson Institute for International Economics consideră că tarifele deja impuse nu mai pot funcționa ca instrument de negociere și că angajamentul SUA pentru securitatea globală este slăbit. Această ezitare în sprijinirea Ucrainei ar putea afecta și disponibilitatea băncilor centrale de a accepta un acord care le-ar obliga să crească dobânzile.
În absența unui acord, administrația Trump ar putea lua în considerare măsuri drastice, precum limitarea accesului la dolari prin blocarea liniilor de swap valutar oferite de Federal Reserve băncilor centrale străine. Aceste facilități sunt esențiale în perioade de criză, iar blocarea accesului ar putea afecta grav băncile din zona euro, Marea Britanie și Japonia, expunând astfel sistemul financiar global la riscuri semnificative.
Pe măsură ce aceste strategii se conturează, îngrijorările cresc cu privire la utilizarea sistemului financiar ca un instrument de presiune, ceea ce ar putea avea consecințe profunde asupra relațiilor internaționale și stabilității economice globale.
Planul Mar-a-Lago: Trump și Sistemul Financiar
În contextul posibilei transformări a sistemului financiar american într-o armă împotriva aliaților, economistul Spyros Andreopoulos de la Thin Ice Macroeconomics a subliniat riscurile asociate cu o astfel de acțiune, care ar putea submina statutul dolarului ca monedă globală de încredere.
Statele Unite dețin un control semnificativ asupra marilor rețele de plată, cum ar fi Visa și Mastercard. Deși Japonia și China și-au dezvoltat propriile sisteme, aproximativ două treimi din plățile cu cardul din zona euro sunt procesate de companii americane. Aplicațiile mobile, precum Apple Pay și Google Pay, dominate tot de firme din SUA, constituie o parte importantă a pieței de retail.
Dacă Washingtonul ar decide să suspende serviciile acestor companii, similar cu ceea ce s-a întâmplat în Rusia după invadarea Ucrainei, europenii ar fi nevoiți să revină la plățile în numerar sau la transferuri bancare ineficiente. Maria Demertzis, economist-șef pentru Europa la Conference Board, a declarat că această ostilitate din partea SUA reprezintă un regres major.
Banca Centrală Europeană a avertizat că dependența de sistemele financiare americane lasă Europa vulnerabilă la „presiuni și constrângeri economice”. Deși euro digital ar putea reprezenta o soluție, implementarea sa este întârziată și ar putea dura ani de zile.
În fața acestor provocări, oficialii europeni analizează opțiuni de reacție, fiind prudenți în a evita o escaladare inutilă. Printre măsurile posibile se numără impunerea de tarife proprii sau limitarea accesului băncilor americane pe piața UE, deși aplicarea acestor măsuri ar putea fi complicată de influența Wall Street și de riscurile de represalii asupra băncilor europene cu operațiuni în SUA. Mai mulți directori din marile bănci internaționale au exprimat temeri privind eventuale reacții dure din partea Europei în lunile următoare.
