Politicile lui Trump și achizițiile de aur ale băncilor centrale
Băncile centrale sunt anticipate să contribuie la continuarea creșterii valorii aurului în acest an, prin achiziții menite să diversifice rezervele dincolo de dolar, în contextul riscurilor generate de politicile președintelui SUA, Donald Trump. Invazia rusească din Ucraina, din 2022, a fost un catalizator pentru aceste achiziții, iar băncile centrale au cumpărat peste 1.000 de tone de aur într-un an, dublu față de media anuală din ultimul deceniu.
Prețul spot al aurului a atins recent un nou maxim istoric de 3.167,57 dolari uncia, înregistrând o creștere de 19% de la începutul anului și o apreciere de 71% de la finalul lui 2022. Conform estimărilor Consiliului Mondial al Aurului (WGC), în ultimul trimestru din 2024, achizițiile băncilor centrale de aur ar putea să crească cu 54% față de anul anterior, ajungând la 333 de tone.
Analistul BofA, Michael Widmer, subliniază că băncile centrale din statele emergente dețin în prezent circa 10% din activele lor în aur, însă ar trebui să ajungă la 30%. Acest lucru ar implica o majorare semnificativă a rezervelor de aur, ceea ce este influențat de incertitudinea privind politica economică americană, care va persista în următorii ani. Incertitudinea reduce stimulentele de a adăuga titluri de stat emise de Trezoreria americană în portofolii și încurajează o reducere a ponderii dolarului.
Politicile tarifare ale lui Trump, împreună cu războaiele comerciale globale și gestionarea conflictului din Ucraina, au perturbat ordinea mondială, determinând bănci centrale care au avut rezerve mai mici de aur să caute să își mărească stocurile. O sursă din industria de vânzare a aurului către bănci centrale menționează că cererea de aur din partea acestora ar putea atinge cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii, în contextul temerilor legate de o eventuală spirală inflaționistă.
Impactul politicilor lui Trump asupra achizițiilor de aur ale băncilor centrale
Băncile centrale reprezintă a treia mare categorie de cumpărători de aur la nivel mondial, după sectoarele bijuteriilor și investițiilor, având o contribuție de aproximativ 23% la consumul global de aur. Aceste instituții își ajustează de obicei achizițiile de aur în funcție de evoluția prețurilor, cumpărând mai mult când prețurile scad și diminuând achizițiile atunci când prețurile cresc.
Conform analiștilor, având în vedere prognozele de creștere continuă a prețurilor aurului, este puțin probabil ca băncile centrale să își amâne achizițiile de metal galben. Totuși, o preocupare suplimentară ar putea fi influențată de amenințările lui Trump de a impune tarife țărilor care reduc dependența de dolar, ceea ce ar putea determina băncile centrale să nu își dezvăluie achizițiile de aur.
Datele oficiale de la Fondul Monetar Internațional indică faptul că acestea reflectă doar 34% din estimările Consiliului Mondial al Aurului (WGC) privind cererea totală de aur din 2024 din partea băncilor centrale. În plus, cifrele WGC arată că, în primele două luni ale anului 2025, băncile centrale au adăugat 44 de tone la rezervele lor de aur, cu Polonia și China fiind cei mai mari cumpărători.
