Obiectivul principal al lui Donald Trump la summitul NATO
Președintele Donald Trump are un obiectiv clar de la summitul NATO de săptămâna viitoare: creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare din partea țărilor europene. Liderii europeni sunt pregătiți să sprijine această inițiativă, însă nu există garanții că președintele va fi pe deplin mulțumit de rezultate, conform POLITICO.
Alianța militară formată din 32 de țări se va angaja să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din produsul intern brut, o decizie care ar putea transforma securitatea transatlantică. Acest angajament, care include 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru eforturi legate de apărare, îi va permite lui Trump să revendice o victorie semnificativă pe scena internațională.
Un oficial al administrației a declarat că fără presiunea lui Trump, angajamentul de 5% nu ar fi fost realizat, considerându-l o victorie importantă. Trump va susține un discurs miercuri, la finalul summitului, pentru a anunța noul angajament de cheltuieli și rolul său catalizator în acest proces.
Cu toate acestea, Trump va continua să exercite presiuni asupra țărilor pentru a accelera implementarea acestui angajament, ceea ce ar putea genera dificultăți, mai ales pentru Spania, care are cele mai mici cheltuieli pentru apărare din alianță. Există dezacorduri asupra termenelor de implementare, iar unii aliați sugerează un calendar de zece ani, în timp ce Trump ar prefera o finalizare mai rapidă, până la sfârșitul acestui deceniu.
În ciuda divergențelor, există un consens general asupra importanței de a-l mulțumi pe Trump și de a menține unitatea în fața provocărilor externe, cum ar fi războiul din Ucraina. Summitul a fost astfel simplificat, durata fiind redusă de la două zile la 24 de ore, concentrându-se aproape exclusiv pe angajamentul lui Trump.
Oficialii europeni din domeniul apărării subliniază că scopul principal al summitului este de a-i oferi lui Trump creditul pentru angajamentul de 5%, minimizând în același timp riscurile asociate. Totuși, nu este clar dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la discuții, el fiind invitat doar la cina de deschidere a summitului.
Obiectivele lui Donald Trump la Summitul NATO
Summitul NATO de la Haga se concentrează pe consolidarea angajamentelor de apărare, în contextul în care Donald Trump își reiterează prioritățile în fața aliaților europeni. O problemă centrală rămâne diviziunea dintre statele membre privind atingerea nivelului de cheltuieli de 2% din PIB pentru apărare, stabilit anterior.
Concesii și termene de cheltuieli
Un oficial european a explicat că reducerea duratei summitului este o strategie pentru a evita discuțiile dificile legate de cheltuieli. În timp ce Statele Unite și țările din estul Europei susțin un termen limită pentru atingerea pragului de 3,5% până în 2030, alte națiuni preferă o extindere a acestui termen până în 2032 sau chiar 2035. Secretarul general NATO, Mark Rutte, a propus anul 2032 ca un posibil compromis, dar există temeri că formularea finală ar putea permite statelor să atingă acest prag până în 2035.
Importanța angajamentelor de apărare
Invazia Rusiei în Ucraina a modificat semnificativ calculele de apărare ale Europei, determinând mai multe țări să-și revizuiască obiectivele de cheltuieli. Această situație subliniază importanța sprijinului pentru apărarea pe termen lung a Europei, dar și nevoia de a gestiona relația cu un lider american imprevizibil precum Donald Trump.
Perspectivele pentru viitor
Oficialii NATO sunt hotărâți să evite repetarea situațiilor tensionate din trecut și să se concentreze pe rezultate pozitive la Haga, chiar dacă unele probleme, cum ar fi calendarul angajamentelor de cheltuieli, pot rămâne nerezolvate. Rutte a subliniat necesitatea unei creșteri semnificative a capacităților de apărare ale NATO, inclusiv o expansiune a resurselor militare necesare pentru a face față amenințărilor emergente.
Obiectivele lui Donald Trump la summitul NATO
La summitul NATO, Donald Trump își va concentra atenția asupra creșterii contribuțiilor financiare ale statelor membre, argumentând că Statele Unite suportă o parte disproportionată din costurile apărării globale. Acesta a subliniat importanța ca aliații să își mărească bugetele de apărare, inclusiv Japonia, un aliat non-NATO, care este sub presiune pentru a-și crește semnificativ cheltuielile de apărare.
Europa și asumarea responsabilităților de apărare
În acest context, liderii europeni, cum ar fi prim-ministrul olandez Mark Rutte, au menționat că Europa trebuie să își asume o parte mai mare din povara apărării. Aceasta va conduce, în timp, la o influență mai mare a Europei în cadrul alianței NATO. Rutte a evidențiat că, prin îmbunătățirea capacităților de sprijin, cum ar fi logistica și asistența medicală, Europa va putea contribui mai eficient la securitatea comună.
Provocările întâmpinate de statele membre
Cu toate acestea, există provocări semnificative în atingerea standardelor de apărare stabilite, cum ar fi pragul de 2% din PIB, care a fost adoptat de alianță în 2014. Țări precum Spania, Italia și Belgia se confruntă cu dificultăți în a ajunge la acest nivel. Chiar și Marea Britanie, una dintre cele mai mari puteri militare din Europa, își exprimă rezerve față de termenul limită de 2032, stabilind în schimb un obiectiv de 2,5% până în 2027.
Aceste discuții subliniază direcția în care se îndreaptă NATO, cu scopul de a crea o alianță mai capabilă și mai bine echilibrată, în care atât Statele Unite, cât și Europa să colaboreze eficient în fața provocărilor globale.