Anunțul Președintelui Camerei Deputaților privind desființarea posturilor
Președintele Camerei Deputaților, Ciprian-Constantin Șerban, a declarat marți că 240 de posturi vor fi desființate în cadrul instituției, ca parte a unui proces de reformă administrativă. Această decizie a fost luată în urma unei analize a organigramei instituției, care a început ca urmare a redimensionării aparatului bugetar, o măsură asumată de coaliția PSD-PNL-UDMR-Minorități naționale.
Ciprian Șerban a precizat că propunerea de organigramă va fi supusă aprobării Biroului permanent și apoi plenului Camerei Deputaților. Din cele 240 de posturi propuse pentru desființare, 71 se află la Departamentul legislativ și la Secretariatul tehnic, 17 la Cabinetul secretarului general, iar alte posturi sunt distribuite în diverse direcții și departamente, cum ar fi Direcția de comunicare și Direcția de afaceri interne.
Președintele Camerei Deputaților a subliniat că acest demers va respecta legislația în vigoare referitoare la dialogul social, iar discuțiile cu sindicatele au fost deja purtate. Se estimează că măsurile de eficientizare ar putea genera economii de 35 de milioane de lei anual din anvelopa salarială.
De asemenea, Ciprian Șerban a menționat că o comisie va gestiona organizarea concursurilor pentru angajați, asigurându-se că toți cei afectați de desființarea posturilor vor avea ocazia să participe. “Trebuie să dea concurs,” a afirmat el, subliniind importanța meritocrației în cadrul instituției.
Desființarea a 240 de posturi în Camera Deputaților
Președintele Camerei Deputaților, Ilie Bolojan, a anunțat că vor fi desființate 240 de posturi din instituție, parte a unui proces de reformă ce va include și aspecte politice. Această restructurare vizează nu doar administrația, ci și funcțiile politice, inclusiv un post de secretar general adjunct.
Bolojan a evidențiat că reforma se va aplica și la nivelul comisiilor, unde numărul angajaților va fi redus semnificativ. De exemplu, din cinci angajați ai unei comisii, vor rămâne doar doi. Această măsură a fost justificată prin necesitatea de a elimina salariile acordate fără un aport corespunzător de muncă, comparativ cu sectorul privat, unde angajații lucrează intens.
În contextul acestor schimbări, au avut loc proteste în Parlament, angajații exprimându-și nemulțumirea față de concedierile anunțate. Aceștia susțin că reformele nu vor fi eficiente dacă nu vor începe cu reducerea cheltuielilor la nivelul conducerii.
