Economia bunăstării: O nouă paradigmă pentru mediul de afaceri
Un studiu recent realizat de Ipsos în 17 țări membre G20 subliniază o tendință globală de schimbare sistemică, cu aproape 68% dintre adulți considerând că sănătatea și bunăstarea oamenilor și a mediului ar trebui să primeze în fața profitului și creșterii economice. De asemenea, 62% dintre respondenți afirmă că succesul unei națiuni ar trebui evaluat prin starea de bine a cetățenilor, nu doar prin producția economică.
În contextul schimbărilor climatice, inegalităților în creștere și slăbirii încrederii instituționale, întrebarea despre cum arată progresul real în secolul 21 devine tot mai relevantă. Această temă a fost discutată la a patra ediție a Conferinței Internaționale Future of Governance, desfășurată în mai la București, unde Lorenzo Fioramonti, fost ministru al educației în Italia, a subliniat necesitatea de a trece de la ideea de „mai mult” la cea de „mai bine”.
De ce raportarea la PIB nu mai este suficientă
Indicatorii economici tradiționali, precum PIB-ul, au fost mult timp considerați echivalenți cu succesul social. Totuși, Fioramonti și datele OECD arată că această abordare nu mai este adecvată în actualul context global. Chiar dacă PIB-ul și consumul au crescut semnificativ din anii ’70, satisfacția vieții, sănătatea mintală și coeziunea socială au avut de suferit. Aproape 40% dintre gospodăriile din țările OECD se confruntă cu insecuritate financiară, iar simptomele depresive și problema singurătății devin tot mai acute.
O economie a bunăstării răspunde acestor provocări prin realinierea priorităților de politică publică către aspecte esențiale precum sănătatea, calitatea mediului, relațiile umane și echitatea socială. Aceasta propune o abordare care măsoară succesul nu doar în termeni financiari, ci și prin indicatori relevanți pentru calitatea vieții.
Ascensiunea economiei bunăstării
Mesajul lui Fioramonti reflectă o tendință internațională în creștere care caută să înlocuiască modelele tradiționale bazate pe indicatori financiari cu o economie a bunăstării. Această abordare pune accent pe calitatea vieții, sustenabilitate și coeziune socială, utilizând indicatori precum sănătatea, educația și bunăstarea mintală pentru a defini succesul unei națiuni.
Economia bunăstării: O necesitate pentru mediul de afaceri
Tranziția către o economie a bunăstării reprezintă o discuție esențială în contextul actual, nu doar o abordare filozofică. Țări precum Noua Zeelandă, Scoția, Islanda, Finlanda și Canada au integrat deja principiile bunăstării în bugetele naționale și politicile publice. Organizații precum OECD și Organizația Mondială a Sănătății promovează strategii care aliniază performanța economică cu rezultatele sociale, subliniind că o creștere economică fără un obiectiv mai profund de dezvoltare nu este viabilă.
Conceptul de economie a bunăstării propune o schimbare radicală, reposiționând guvernanța în jurul calității vieții, în locul volumului de producție. Această paradigmă, susținută de date și exemple concrete din economii avansate, devine un imperativ pentru liderii care privesc spre viitor.
Consumatorii caută tot mai mult ca dezvoltarea să aibă un scop, nu doar performanță financiară. Companiile care integrează indicatori precum sănătatea mintală, sustenabilitatea climatică și echitatea socială vor avea un avantaj competitiv. Investițiile în infrastructură sustenabilă, reziliența forței de muncă și capitalul social vor genera valoare pe termen lung, nu doar profit imediat.
Astfel, economia bunăstării devine esențială nu doar pentru societate, ci și pentru mediul de afaceri, oferind o direcție clară pentru un leadership strategic, etic și cu impact sustenabil.
Economia bunăstării și impactul său asupra mediului de afaceri
Întrebarea-cheie pentru România și comunitatea globală de decidenți este cum putem transforma viziunea unei economii a bunăstării într-un nou standard de guvernanță, unde progresul înseamnă prosperitate împărtășită, echilibru și sens. Această tranziție nu poate fi realizată fără un efort concertat de reconfigurare a mentalităților, strategiilor și capacității de guvernanță.
Educația joacă un rol central în acest proces de transformare. Un exemplu relevant este Envisia – Boards of Elite, prima școală de afaceri din Europa Centrală și de Est, dedicată profesionalizării membrilor consiliilor de administrație. Prin programele sale academice internaționale, certificările profesionale, serviciile de evaluare și mentorat strategic, Envisia pregătește lideri capabili să facă față complexității guvernanței moderne.
În parteneriat cu instituții de prestigiu precum Henley Business School, Bursa de Valori București și Universitatea Româno-Americană, Envisia promovează formarea continuă, excelența, etica și responsabilitatea în leadershipul corporativ, subliniind astfel importanța unei economii a bunăstării pentru mediul de afaceri.
Mai multe informații despre misiunea și programele Envisia pot fi găsite pe site-ul www.envisia.eu.
