Eduard Crețescu, președintele ANIS, despre provocările industriei IT din România
Industria IT din România, care contribuie cu 8% la PIB, se confruntă cu provocări semnificative, iar Eduard Crețescu, președintele ANIS, a subliniat că începutul anului nu a fost unul favorabil. „N-am început anul prea bine, a fost o lovitură semnificativă”, a declarat el în cadrul emisiunii Smart City România difuzată pe Profit.ro TV.
Crețescu a evidențiat că cererea internă este destul de scăzută, comparativ cu cererea pentru export. Această situație limitează capacitatea companiilor de IT de a livra soluții avansate de digitalizare pentru cetățenii și companiile din România. „Ne-am dori să putem să livrăm pentru cetățenii din România, pentru companiile din România, pentru administrația publică din România, proiectele pe care le facem pentru Indonezia, pentru America, pentru Japonia”, a adăugat el. Totuși, rata de adopție a acestor soluții este lentă, iar lipsa fondurilor europene din PNRR ar fi putut încetini și mai mult dezvoltarea.
O altă problemă semnificativă menționată de Crețescu este lipsa interoperabilității între sistemele administrației publice, care îngreunează implementarea eficientă a proiectelor digitale. Conform acestuia, nu doar tehnologia este de vină, ci și absența unei viziuni coerente și a unui cadru de colaborare între instituții. „Fără o abordare unitare, dezvoltarea digitalizării este blocată”, a concluzionat el.
În ciuda acestor provocări, Crețescu a subliniat că industria IT din România are deja o bază de companii care dezvoltă produse software. „Clar încercăm să luăm modelul Poloniei”, a afirmat el, indicând că există un potențial de creștere, dar acesta depinde de îmbunătățirea cererii interne și a colaborării între instituții.
Eduard Crețescu, președintele ANIS: Provocările industriei IT din România
În cadrul unei discuții recente, Eduard Crețescu, președintele ANIS, a subliniat dificultățile cu care se confruntă industria IT din România la începutul acestui an. El a menționat că „n-am început anul prea bine, din păcate”, evidențiind impactul negativ al eliminării facilităților fiscale pentru angajații din sector.
Crețescu a afirmat că această schimbare, care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie, a fost o „lovitură semnificativă” pentru companiile din industrie, afectându-le capacitatea de a planifica pe termen lung. „Noi ne bazam că, cel puțin până în anul 2028, care fusese acordul inițial, această facilitate să nu fie eliminată”, a adăugat el.
Consecințele acestei situații sunt deja vizibile, multe companii începând să reducă personalul și să amâne proiecte. Crețescu a subliniat că „multe din companii și-au amânat proiectele”, punând accent pe necesitatea de predictibilitate în cadrul industriei. „Asta este problema pe care noi o avem. Partea asta de predictibilitate care ne lipsește cu desăvârșire în acest moment afectează nu doar proiectele pe termen scurt, dar în special cele pe termen lung”, a declarat el.
În ciuda dificultăților, Crețescu a subliniat că companiile românești dispun de know-how și expertiză, dar se confruntă cu un context nefavorabil care limitează capacitatea lor de a livra la nivelul companiilor externe. El a remarcat că administrația publică în România este „mult mai lentă decât mediul privat”, ceea ce complică și mai mult situația.
În concluzie, industria IT din România se află într-un moment critic, cu provocări majore ce necesită soluții rapide și eficiente pentru a asigura creșterea și atragerea talentelor în sector.
Provocările industriei IT din România
Eduard Crețescu, președintele Asociației Naționale a Industry Software (ANIS), a declarat că anul a început cu dificultăți semnificative, subliniind că cererea internă este destul de scăzută. Această situație a fost resimțită în întreaga industrie, unde companiile au amânat multe dintre proiectele planificate.
„Este o problemă pe care și noi o avem în industrie. În acest moment, este un pic mai dificil, deoarece multe companii și-au amânat proiectele”, a afirmat Crețescu. În încercarea de a contracara aceste tendințe, ANIS se concentrează pe sprijinirea membrilor săi, asigurându-le acces la proiecte, inclusiv în afara țării.
Organizația menține un dialog constant cu autoritățile, deși soluțiile concrete întârzie să apară. Crețescu a adăugat: „Noi ne concentrăm cât mai mult să ne păstrăm membrii în cadrul asociației și în cadrul industriei, astfel încât aceștia să aibă acces la proiecte și să poată dezvolta inițiative, măcar pe termen scurt, până când ajungem la o zonă predictibilă.”
În concluzie, președintele ANIS a subliniat importanța sprijinirii pe termen lung a companiilor din România, inclusiv prin misiuni de export care să contribuie la dezvoltarea acestora.
