Reacția MAE după decizia Curții de Justiție a UE
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a declarat că decizia recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) este „în linie cu poziția exprimată de statul român” și „creează premisele executării mandatelor europene de arestare”.
Ministra Oana Țoiu a subliniat că hotărârea CJUE reprezintă „o veste bună pentru noi” și „o veste proastă pentru infractorii de lux”, deoarece înseamnă că infractorii români care fug în alte țări din UE și sunt capturați nu vor putea rămâne acolo pentru a-și executa pedepsele, dacă instanțele din România nu aprobă acest lucru.
MAE a explicat că instanțele judecătorești din statele membre care refuză executarea unui mandat european de arestare trebuie să obțină consimțământul instanțelor din statul emitent al mandatului pentru a prelua executarea pedepsei. Fără acest consimțământ, persoanele vizate trebuie să fie predată statului emitent.
„Această hotărâre creează premisele executării mandatelor europene de arestare. Statele membre de executare nu vor mai putea să preia executarea pedepsei pronunțate în absența consimțământului statului membru emitent al respectivului mandat”, a declarat MAE.
Ministra Oana Țoiu a adăugat că alte țări nu vor mai putea refuza României predarea infractorilor prinși în baza mandatelor europene, subliniind importanța acestei decizii pentru justiția română.
Reacția MAE la Decizia Curții de Justiție a UE
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a subliniat importanța deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care creează premisele executării mandatelor europene de arestare. Această hotărâre asigură că infractorii români care fug în alte state membre ale UE nu vor putea evita justiția română, fiind obligați să-și execute pedeapsa în România.
Decizia a fost inițiată de România, prin solicitarea Curții de Apel București, care a cerut interpretarea normelor UE privind executarea mandatelor europene de arestare. MAE a felicitat echipa care a reprezentat cauza, inclusiv pe Emilia Gane, Agent Guvernamental pentru CJUE, și pe Mihaela Chicu, diplomat în Serviciul Contencios UE al MAE.
„Un infractor român prins în altă țară UE nu va putea rămâne acolo pentru a-și executa pedeapsa, cu excepția cazului în care instanțele din România aproba acest lucru. Alte state nu vor mai putea refuza predarea infractorilor prinși pe baza mandatelor europene de arestare”, a declarat un oficial al MAE. Această decizie este esențială pentru consolidarea cooperării judiciare între statele membre ale Uniunii Europene.
Curtea de Justiție a subliniat că mandatul european de arestare se bazează pe principiul încrederii reciproce și că refuzul de executare este o excepție care trebuie interpretată strict.
