Concediu plătit pentru burnout în România
Angajații din România ar putea beneficia, pentru prima dată, de concediu plătit pentru epuizare profesională, fără a fi necesară prezentarea unor documente medicale. Această măsură este inclusă într-un proiect de lege depus în Parlament, inițiat de senatorul USR Irineu Darău, actual ministru al Economiei, și susținut de Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă și solidaritate socială.
Definiția epuizării profesionale
Proiectul de lege definește epuizarea profesională ca un fenomen legat exclusiv de activitatea profesională, nefiind considerată o afecțiune medicală. Această definiție este preluată de la Organizația Mondială a Sănătății și subliniază că burnout-ul apare din stres profesional cronic gestionat ineficient, manifestându-se prin oboseală persistentă, distanțare față de muncă și scăderea eficienței profesionale.
Obligații pentru angajatori
Proiectul introduce obligații clare pentru angajatori, care vor trebui să informeze anual angajații despre riscurile de epuizare profesională și să includă riscurile psihosociale în evaluările generale ale riscurilor. Pentru companiile cu peste 50 de angajați, se impun evaluări specifice ale riscurilor psihosociale și elaborarea unui plan anual de prevenire a burnout-ului.
Concediul plătit pentru refacere profesională
Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului este introducerea unui concediu plătit pentru refacere profesională, care nu ar fi obligatoriu, ci opțional pentru angajatori. Aceste zile libere pot fi solicitate de angajat fără justificări medicale, având drept scop prevenția epuizării și evitarea concediilor medicale îndelungate.
Românii ar putea beneficia de concediu plătit pentru burnout
Un nou proiect de lege prevede introducerea concediului plătit pentru angajații români afectați de burnout. Această inițiativă își propune să ofere salariaților dreptul de a solicita concediu de refacere, fără a se teme de consecințe negative asupra locului de muncă.
Drepturi noi pentru salariați
Conform proiectului, angajații vor putea semnala riscurile de burnout și vor avea dreptul de a discuta formal cu angajatorul despre volumul de muncă sau reorganizarea sarcinilor. Legea stipulează că astfel de solicitări nu pot atrage sancțiuni disciplinare sau efecte negative asupra raportului de muncă.
De asemenea, angajații vor avea acces, pe bază voluntară, la sprijin psiho-emoțional profesional, inclusiv consiliere psihologică, cu costuri ce pot fi acoperite parțial sau integral de angajator.
Obiectivele legii
Inițiatorul legii, Irineu Darău, a subliniat că scopul principal este prevenirea epuizării, nu culpabilizarea angajatorilor. El a menționat că angajații care ajung în stadiu de burnout se recuperează greu și au un risc crescut de recurență, ceea ce poate afecta întreaga lor carieră profesională.
La rândul ei, Cynthia Păun a evidențiat că epuizarea profesională nu este o reflexie a lipsei de ambiție, ci rezultatul stresului ocupațional prelungit, subliniind că echilibrul între viața profesională și cea personală ar trebui să fie un drept garantat, nu un privilegiu negociat individual.
Următorii pași dacă proiectul este adoptat
În cazul în care proiectul va fi aprobat de Parlament, Ministerul Muncii va avea 180 de zile pentru a elabora un ghid național dedicat prevenirii epuizării profesionale, precum și instrumente de autoevaluare a riscurilor psihosociale. Angajatorii vor avea un termen de 12 luni pentru a se conforma noilor reglementări, iar legea va intra în vigoare la 30 de zile după publicarea în Monitorul Oficial.
