Salariul mediu net în România a atins 5.443 lei în septembrie
În luna septembrie, salariul mediu net la nivel național a fost de 5.443 lei, înregistrând o creștere de 1% față de luna august și de 4,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Scăderea puterii de cumpărare
Cu toate acestea, deși salariile par să crească, puterea de cumpărare a populației a scăzut. Indicele câștigului salarial real a fost de doar 94,7% față de anul precedent, ceea ce indică faptul că salariile au crescut mai lent decât prețurile. Sorina Faier, specialist în resurse umane, a declarat: „Salariile cresc pe hârtie, dar prețurile mănâncă diferența. Oamenii simt tot mai puțin în buzunar.”
Influența inflației asupra veniturilor
Faier a explicat că inflația a crescut mai rapid decât veniturile, ducând astfel la o erodare a puterii de cumpărare. „Deși vedem o creștere de 1% la salariul mediu, inflația a fost peste acest nivel. Cu alte cuvinte, banii pe care îi primim valorează mai puțin”, a adăugat ea.
Creșterile salariale și primele ocazionale
INS a subliniat că multe dintre creșterile salariale din septembrie au fost influențate de prime ocazionale, bonusuri trimestriale sau anuale. „Aceste prime ridică media statistică, dar nu îmbunătățesc cu adevărat venitul lunar constant al angajaților”, a explicat Faier, subliniind că o mare parte din aceste creșteri nu se bazează pe o sporire a productivității.
Taxarea muncii în România
România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate taxe pe muncă din Uniunea Europeană, aproximativ 43% din salariul brut fiind alocat contribuțiilor sociale și impozitului pe venit. Sorina Faier a comentat: „Diferența dintre costurile pentru angajator și ceea ce primește angajatul efectiv este uriașă. Lucrezi mult, dar vezi puțin.”
Propuneri pentru îmbunătățirea situației salariale
Faier a sugerat că reducerea taxării pentru salariile mici și medii ar putea reprezenta o soluție viabilă, permițând angajaților să rămână cu mai mult în buzunar și oferind firmelor spațiu pentru majorări salariale fără a transfera costurile în prețuri.
Salariul mediu net și impactul inflației
În luna septembrie, salariul mediu net a ajuns la 5.443 de lei, însă experții avertizează că „salariile cresc pe hârtie, dar prețurile mănâncă diferența”. Sorina Faier, specialist în resurse umane, subliniază că, deși o majorare a salariului minim ar putea fi benefică, aceasta trebuie planificată cu responsabilitate pentru a evita transferarea costurilor în prețuri.
Faier explică faptul că salariul minim nu ar trebui să fie corelat doar cu inflația, ci și cu performanța economică. „Fără un echilibru între productivitate și costuri, orice creștere a salariului minim poate conduce la noi scumpiri”, afirmă aceasta.
Consecințele stagnării salariului minim
Dacă salariul minim brut rămâne la 4.050 lei în 2026, în contextul unei inflații de 5-6%, puterea de cumpărare a angajaților vulnerabili va scădea semnificativ. De exemplu, un angajat cu un salariu net de aproximativ 2.500 lei ar putea cumpăra cu 150-200 lei mai puține bunuri lunar din cauza inflației.
Faier atrage atenția că, pentru cei plătiți la minim, scumpirile se resimt imediat, deoarece majoritatea veniturilor se duc pe alimente, chirie și utilități. „Fără politici coerente, creșterile salariale vor fi doar iluzii statistice”, avertizează ea.
Propuneri pentru o strategie salarială sustenabilă
Faier propune o strategie salarială clară, care să includă ajustarea automată a salariilor în funcție de inflație și productivitate. Printre măsurile sugerate se numără: indexarea automată a salariului minim, reducerea taxării muncii pentru veniturile mici și medii, sprijin fiscal pentru IMM-uri, investiții în formarea profesională și transparență salarială.
„Creșterea salariilor este sustenabilă doar dacă vine la pachet cu o economie mai productivă și cu o taxare echilibrată. Altfel, totul se transformă în inflație și oamenii nu simt nicio îmbunătățire reală”, concluzionează Sorina Faier. Aceasta subliniază astfel necesitatea unor măsuri integrate pentru a proteja veniturile reale ale angajaților din România.
