România în fața unei crize energetice
România se confruntă cu o insuficiență a energiei, fiind nevoită să importe 1.459 de megawați. În momentele de vârf de consum, cum ar fi dimineața și seara, importurile pot depăși 2.300 sau chiar 2.500 de megawați, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în cadrul unei conferințe de specialitate.
Provocări în competitivitate
Ministrul a subliniat importanța energiei în competitivitatea economică, afirmând: „Totul este energie și energia este totul! Aceasta este inima competitivității economice.” El a menționat că prețul energiei în Europa este semnificativ mai mare comparativ cu alte piețe, precum Statele Unite sau China, ceea ce afectează grav competitivitatea românească.
Conform datelor de pe site-ul Transelectrica, România are un consum activ de 7.181 megawați, în timp ce producția se ridică la 5.722 megawați, ceea ce explică necesitatea importurilor.
Investiții insuficiente în sectorul energetic
Burduja a evidențiat că anul trecut a fost favorabil pentru sectorul energetic, datorită condițiilor meteorologice, dar a atras atenția asupra lipsei investițiilor. „Dacă ne uităm la capacitatea de producție din 1989, am pierdut jumătate, fără a înlocui semnificativ aceasta, în afară de un val de energie regenerabilă”, a explicat el, subliniind că acest lucru este o explicație esențială pentru situația actuală a energiei în România.
Diferențe de preț în interiorul Uniunii Europene
Ministrul a abordat și problema diferențelor de prețuri între Europa de Vest și Europa de Est, menționând că, în ciuda unei piețe europene unice, există state vecine care nu au interconexiuni, cum ar fi Austria și Slovacia. „Prețul energiei este dublu față de cel din Austria, iar această situație a fost permisă ani de-a rândul”, a adăugat el.
În concluzie, România trebuie să facă față unor provocări semnificative în domeniul energetic, iar lipsa investițiilor și interconexiunilor eficiente reprezintă obstacole majore în asigurarea unei energii accesibile și sustenabile pentru viitor.
România și provocările din sectorul energetic
Ministrul energiei a subliniat recent că România a respectat toate cerințele impuse, ceea ce a condus la o dependență temporară de importurile de energie în anumite intervale orare. În contextul actual, se desfășoară discuții tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene, care vizează o analiză detaliată a infrastructurii existente. Această analiză va verifica dacă infrastructura este utilizată la capacitate maximă și va include un „plan clar asumat de accelerare a interconexiunilor”, cu obiective specifice pentru fiecare stat membru.
România ca actor responsabil în sectorul energetic
Ministrul a afirmat că România se dovedește a fi un cetățean european responsabil în domeniul energetic. „Am respectat toate cerințele. Am început procesul de decarbonizare și am închis grupurile pe cărbune în trecut. Astfel, am ajuns să depindem de importuri în anumite momente, în ciuda unei capacități de interconectare de 3.500 de megawați”, a precizat acesta.
Planuri de extindere a interconexiunilor
În prezent, România dispune de 10 linii de interconectare, dintre care una recent adăugată este Reșița-Pancevo. În următorii doi-trei ani, se preconizează adăugarea a încă două sau trei linii cu Republica Moldova și alte două cu Ucraina, ceea ce ar putea duce la un total de aproximativ 16 linii de interconectare.
Capacitatea de producție și perspectivele de export
Ministrul a menționat că România are un vârf de producție estimat între 6.000 și 7.000 de megawați, ceea ce înseamnă, teoretic, că ar putea exporta aproximativ jumătate din această capacitate. „Aceasta nu este situația altor state europene, iar noi cerem o corectitudine. Este un principiu de bun simț, moral, ca să avem nu doar obligații, ci și drepturi egale în piața integrată a energiei”, a concluzionat ministrul.