Senatul respinge obiecțiile lui Nicușor Dan
Plenul Senatului a adoptat, luni, proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea antisemitismului și xenofobiei, respingând obiecțiile formulate de președintele Nicușor Dan. Decizia a fost luată cu 75 de voturi „pentru”, 34 „împotrivă” și patru abțineri.
Proiectul, inițiat de președintele Federației Comunităților Evreiești din România, deputatul Silviu Vexler, a fost deja adoptat de Parlament în luna iunie. Deși legislația a fost contestată la Curtea Constituțională de parlamentari ai AUR, S.O.S. România și POT, Curtea a respins sesizarea. Nicușor Dan a solicitat reexaminarea legii, argumentând că forma actuală ar putea amplifica tensiunile, fiind insuficient de clară în definirea unor infracțiuni.
Obiecțiile președintelui s-au concentrat pe posibilele interpretări abuzive ale unor articole, care ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. Proiectul prevede pedepse mai severe pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. De asemenea, distribuirea materialelor cu conținut xenofob este sancționată cu închisoare de la un an la cinci ani.
Senatul a decis să mențină forma inițială a legii, iar acum decizia finală va fi luată de Camera Deputaților.
Senatul respinge obiecțiile lui Nicușor Dan privind legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei
Senatul a decis să respingă obiecțiile formulate de Nicușor Dan în legătură cu legea destinată combaterii antisemitismului și xenofobiei. Această lege prevede interzicerea acordării numelui persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid, împotriva umanității și crime de război, în denumirea unor străzi, piețe sau alte locuri publice. De asemenea, se interzice utilizarea numelui acestor persoane în denumirea organizațiilor, indiferent de statutul juridic al acestora.
Legea stipulează, de asemenea, că distribuirea sau punerea la dispoziția publicului a materialelor antisemite constituie infracțiune, pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani, precum și cu interzicerea unor drepturi. În cazul în care fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limitele pedepsei se majorează cu jumătate.
Proiectul de lege urmează să fie transmis Camerei Deputaților, care va avea ultimul cuvânt în această chestiune.
