Subcultura torționarilor de pisici și impactul acesteia
În fiecare seară, Chen, un activist sub acoperire, se dedică luptei împotriva unei rețele globale care mutilază și ucide pisici pentru profit. Aceasta rețea, care a câștigat popularitate în întreaga lume, a început să utilizeze platforme mainstream precum Telegram, X și YouTube pentru a-și distribui conținutul macabru. Acești torționari de pisici, în special din China, operază într-un mediu protejat de o cultură a impunității, fără legi care să sancționeze cruzimea față de animale.
Experții, inclusiv criminologul Jenny Edwards, subliniază că acest fenomen a devenit internațional, cu un număr crescut de consumatori atrași de cruzimea față de animale, cunoscută sub denumirea de “zoosadism”. Aceștia obțin plăcere din suferința animalelor, iar activiștii din întreaga lume, cum ar fi organizația Feline Guardians, lucrează pentru a atrage atenția asupra acestei probleme și a exercita presiune asupra autorităților de aplicare a legii.
O lume subterană a cruzimii
În cadrul unei anchete, CNN a descoperit grupuri de chat criptate care promovează și distribuie videoclipuri cu tortura pisicilor. Aceste grupuri creează o cultură a competiției între membri, care se laudă cu cele mai inventive forme de abuz, transformându-i pe torturatori în eroi. Chen, parte a acestei subculturi, a strâns informații esențiale pentru a ajuta la combaterea acestor acte, subliniind că numărul persoanelor implicate în aceste rețele din China este în continuă creștere.
Conform datelor colectate de Feline Guardians, numărul de videoclipuri cu torturi adăugate în grupurile chinezești a crescut cu 500%, demonstrând astfel amploarea și gravitatea acestei subculturi bolnave.
Subcultura torționarilor de pisici și impactul acesteia
O subcultură întunecată a emergentă în mediul online, unde torționarii de pisici își promovează activitățile prin videoclipuri brutale și conținut violent. Activista Lara de la Feline Guardians a observat cum aceste videoclipuri, multe din China, sunt imitate de persoane din alte colțuri ale lumii, expunând copii și tineri la astfel de acte de violență.
„Sunt tratați ca niște vedete”, afirmă Lara, subliniind că torționarii nu caută doar satisfacție în tortura animalelor, ci și notorietate și feedback din partea comunității lor. Această dorință de recunoaștere contribuie la perpetuarea acestor acte de violență.
Activista și colegii săi lucrează din greu pentru a identifica și a opri torționarii, analizând videoclipurile și căutând indicii despre locația și identitatea acestora. „Vizionând repetat materialul, putem determina aproximativ câteva detalii despre viața lor,” explică Chen, un alt activist implicat în această luptă.
Investigarea acestui fenomen dezvăluie nu doar brutalitatea actelor, ci și o structură organizată în cadrul comunităților online, unde membrii își împărtășesc metodele și tacticile. Chen a reușit să se infiltreze în aceste rețele, dezvăluind identitatea mai multor autori de conținut violent.
Comerțul cu tortură de pisici nu este doar o problemă locală; este o situație globală care necesită o atenție urgentă din partea societății și a autorităților pentru a preveni perpetuarea acestei subculturi bolnave.
Subcultura torționarilor de pisici
În cadrul subculturii torționarilor de pisici, creatorii de conținut se prezintă adesea ca „iubitori de pisici”, având intenția de a batjocori adevărații iubitori de feline, dar și de a-și masca activitățile malefice. În camerele de chat dedicate, aceștia sunt denumiți „ștergători de pisici” sau „stăpâni”, iar consumatorii, care plătesc pentru videoclipuri, sunt cunoscuți sub numele de „sponsori”. Aceștia se consideră justițiari, motivați să „elibereze” pisicile pe care le consideră „rele” pentru a-și justifica, în mod fals, crimele comise.
Tortura la comandă și sadismul
Creatorii de conținut promovează pisici specifice pentru „tortură la comandă”, permițând cumpărătorilor să aleagă animalul, instrumentele și metoda de ucidere, totul contra cost. Afișele promoționale includ fotografii, numele și vârsta pisicii, precum și data limită pentru „execuție”. Unii dintre acești torturatori manifestă o mentalitate sadică, dorind să prelungească suferința animalelor cât mai mult posibil. Videoclipurile conțin scene extrem de violente, inclusiv pisici arse de vii sau dezmembrate.
Fetișul pentru violență
Un consumator, care a dorit să rămână anonim, a recunoscut că vizionarea acestor videoclipuri îi provoacă o excitare sexuală, afirmând că plăcerea resimțită este mai intensă decât cea oferită de relațiile intime. Acesta a început să consume conținut violent în adolescență și a investit mii de dolari în achiziționarea videoclipurilor cu tortura pisicilor. Deși se consideră „normal” în viața de zi cu zi, el recunoaște că este atras de fetișuri perverse, inclusiv de imagini cu femei care tortură animale.
Profilul consumatorilor
Potrivit lui Zhang, majoritatea consumatorilor de astfel de conținut sunt persoane cu putere financiară, inclusiv oficiali și manageri. Aceștia comunică prin intermediul platformelor de mesagerie, împărtășind detalii despre locurile lor de muncă, dar păstrându-și activitățile secrete. Zhang susține că nu ar răni niciodată un animal, deși este atras de conținutul violent, evidențiind o disociere între viața sa personală și fetișurile sale.
Concluzie
Subcultura torționarilor de pisici evidențiază probleme grave legate de violența împotriva animalelor și de sadismul uman. Această realitate distorsionată este alimentată de o comunitate secretă care își justifică acțiunile printr-o ideologie perverșită, punând în evidență nevoia urgentă de intervenție și educație pentru a combate aceste crime oribile.
Subcultura torționarilor de pisici
Subcultura zoosadismului reprezintă o deviere sexuală care implică obținerea excitației din vizionarea durerii și suferinței altor ființe, în special a pisicilor. Acești indivizi, cunoscuți ca torționari de pisici, duc adesea o viață dublă, ascunzându-și înclinațiile de familie și prieteni. Activista Edwards subliniază că acești oameni pot fi considerați antisociali și psihopați, având tendința de a amenința cu violența pe cei care încearcă să le dezvăluie acțiunile secrete.
Protestul împotriva torturii pisicilor
Activistă pentru drepturile animalelor, Phaedra, a fost victima doxxingului după ce a evidențiat conținut grafic cu torturi asupra pisicilor. Aceasta a fost amenințată cu violența, iar agresorii au folosit imagini cu ea pentru a crea materiale pornografice deepfake. Phaedra a relatat că a primit amenințări cu moartea și violul, ceea ce a determinat-o să se simtă vulnerabilă, dar a declarat că nu mai este frică de aceștia.
Profilul torționarilor de pisici
Chen, un voluntar sub acoperire, a observat că majoritatea celor implicați în aceste grupuri sunt bărbați singuri, care se simt abandonați de societate. Aceștia, asemănători celibatarilor involuntari, caută conexiuni în cadrul acestor comunități și obțin plăcere din suferința animalelor, în special a pisicilor, care sunt iubite de majoritatea femeilor. Activistii avertizează că acest comportament ar putea duce la abuzuri asupra oamenilor, dat fiind că țipetele pisicilor sunt similare cu cele ale femeilor sau copiilor.
Metodele din această lume subterană
Activistul Lara de la Feline Guardians a menționat că torționarii devin din ce în ce mai sofisticați și metodici în acțiunile lor. Un exemplu șocant a fost o aplicație numită „Street Cat”, care transmitea în direct imagini cu pisici fără stăpân. Rețelele au spart serverele aplicației pentru a obține locațiile pisicilor și ofereau recompense pentru capturarea și torturarea acestora.
Subcultura torționarilor de pisici și legăturile cu extremismul
În SUA, organizația Feline Guardians a descoperit dovezi care sugerează o legătură între tortura pisicilor și grupurile neonaziste. Un exemplu alarmant este un grup privat de pe Telegram, denumit „The Eternal Reich” (Imperiul Etern), care are peste 600 de membri. Acest grup combină conținutul de tortură cu videoclipuri de abuzuri împotriva femeilor și postări cu ideologie de extremă dreapta. Un membru al acestui grup a distribuit o fotografie în care ținea două pisici moarte în fața unui steag american.
Proliferarea conținutului extrem pe platformele de socializare
Companiile de social media sunt supuse criticilor pentru ineficiența lor în prevenirea răspândirii acestui tip de conținut extrem, care este adesea și ilegal. Lara, un expert în domeniu, a subliniat că platformele de socializare, în special cele criptate precum Telegram, joacă un rol crucial în distribuirea acestor videoclipuri. Utilizatorii care interacționează cu conținutul grafic pot fi recrutați direct prin mesaje private pentru a se alătura grupurilor Telegram, unde pot găsi materiale și mai violente.
Provocări în combaterea fenomenului
Edwards a subliniat că legislația actuală este insuficientă pentru a aborda amploarea acestor crime, solicitând autorităților să facă presiuni asupra companiilor de tehnologie pentru a intensifica măsurile de prevenire. CNN a contactat mai mulți giganți tehnologici pentru a obține comentarii cu privire la modul în care abordează această problemă.
Un purtător de cuvânt al Telegram a declarat că „conținutul care promovează sau glorifică violența este interzis în mod explicit” și că utilizatorii care distribuie astfel de materiale sunt imediat excluși. De asemenea, s-a menționat că sute de moderatori folosesc inteligența artificială pentru a elimina milioane de conținuturi dăunătoare zilnic.
Probleme de moderare pe platformele majore
În ianuarie, CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, a anunțat modificări semnificative în politicile de moderare online, recunoscând că acestea ar putea duce la o creștere a conținutului dăunător. De asemenea, X, fosta Twitter, a redus verificările de conținut după preluarea de către Elon Musk, fără a răspunde întrebărilor CNN pe această temă.
În China, unde restricțiile de internet sunt printre cele mai severe din lume, cenzura rareori se aplică pentru conținutul referitor la tortura pisicilor, a declarat Chen. „Cenzura pentru conținutul politic și pornografie este strictă, dar pentru abuzul asupra animalelor, nu există limite stabilite”, a adăugat acesta.
Subcultura bolnavă a torționarilor de pisici
În ultimii ani, mass-media din China a raportat numeroase cazuri de abuz asupra pisicilor, însă autorii acestor acte nu au fost sancționați legal. În comparație, alte țări, precum SUA, Canada și Turcia, au luat măsuri împotriva torționarilor de pisici, efectuând arestări și aplicând legislația împotriva cruzimii față de animale.
Recent, în Marea Britanie, doi adolescenți au fost acuzați de provocarea de suferință animalelor după ce pisoi mutilați au fost găsiți în Londra. Aceasta a dus la o alertă din partea poliției locale privind creșterea cazurilor de cruzime față de animale comise de tineri.
În Turcia, unde pisicile de stradă sunt o parte integrantă a mediului urban, cinci membri ai unei rețele de tortură a pisicilor au fost arestați pentru abuzuri și propagandă organizată. Activista Lara a menționat că aceste grupuri numără până la 15.000 de membri și imită rețele similare din China.
Războiul secret dintre iubitorii de feline și zoosadiști
Activistii pentru drepturile animalelor subliniază importanța legislației în combaterea acestor rețele de cruzime. De exemplu, o rețea de tortură a maimuțelor a fost destructurată în Indonezia, iar în Australia, un britanic a fost condamnat pentru abuzul asupra câinilor și distribuirea videoclipurilor pe platforme online.
Peter Li, specialist în politica Chinei, a afirmat că China este singura țară industrializată majoră fără legi cuprinzătoare împotriva cruzimii. Deși au fost propuse diverse inițiative pentru implementarea unor reglementări, acestea nu au avansat din diverse motive, inclusiv temeri legate de impactul asupra agriculturii și lipsa unei culturi de protecție a animalelor.
Cu toate acestea, numărul tot mai mare de animale de companie în China, în special printre tinerii proprietari, sugerează că presiunea pentru adoptarea unei legislații în domeniu va crește. Li a subliniat, de asemenea, că tolerarea acestor comportamente poate avea consecințe sociale grave, încurajând acțiuni imitative din partea publicului.
Subcultura torționarilor de pisici
Recent, în China, au fost raportate cazuri alarmante de studenți universitari care au torturat pisici, ceea ce ridică semne de întrebare asupra unei subculturi bolnave care se dezvoltă în rândul tinerilor. Potrivit mass-media de stat, incidentele de cruzime față de animale, în special față de pisici, sunt în creștere, iar autoritățile au început să reacționeze prin exmatriculări, însă aceste măsuri s-au dovedit insuficiente.
Legătura între cruzimea față de animale și violența împotriva oamenilor
Experți în sănătate mentală, precum Wang Wenda de la Universitatea Ningxia, avertizează că simpla exmatriculare nu rezolvă problema. Fără îndrumare și suport adecvat, acești tineri ar putea dezvolta comportamente violente nu doar față de animale, ci și față de oameni. Studiile au arătat că există o legătură între cruzimea față de animale și violența domestică sau chiar crimele grave.
Activismul împotriva torturii pisicilor
Activista Lara a subliniat necesitatea de a continua lupta împotriva torturii pisicilor, afirmând că „totul începe cu torturarea pisicilor”. Ea a organizat proteste globale în mai, care au avut loc în peste 20 de orașe, cerând încetarea acestor acte de violență. De asemenea, activiștii, în ciuda impactului emoțional devastator, rămân determinați să lupte pentru această cauză.
Chen, un alt activist, a declarat că va continua să urmărească cazul torționarilor, sperând să contribuie la stoparea depravării și să aducă justiție. „Cineva trebuie să o facă, nu-i așa?” a spus el, exprimând angajamentul său față de această luptă.
