Telescopul Spațial James Webb și Misterul Sistemului Stellar Apep
Noile observații realizate cu Telescopul Spațial James Webb în infraroșu au adus claritate asupra unui sistem stelar îmbătrânit cunoscut sub numele de Apep. Aceste observații au răsturnat cercetările anterioare și au dezvăluit o complexitate nemaivăzută în imagini de o claritate spectaculoasă.
Sistemul Apep, numit după o zeitate egipteană antică care simbolizea haosul, prezintă un înveliș de praf cu o formă specifică. Observațiile de la Very Large Telescope (VLT) au arătat că acesta are un înveliș de praf sub formă de șarpe, dar adevărata imagine completă a fost revelată abia odată cu utilizarea telescopului Webb, care poate pătrunde prin gazul și praful care blochează lumina vizibilă.
Instrumentul său cu infraroșu mediu a permis observarea prafului rece și strălucitor al sistemului Apep, care se dovedește a avea nu un singur înveliș de praf, ci patru concentrice. Aceste învelișuri sunt generate de două stele Wolf-Rayet extrem de masive, care orbitează una în jurul celeilalte la o distanță considerabilă, într-o perioadă de 190 de ani.
Ryan White, doctorand la Universitatea Macquarie din Sydney, a subliniat unicitatea acestui sistem, menționând că perioada orbitală de 190 de ani este extrem de rară în cazul stelelor Wolf-Rayet prăfuite, majoritatea având orbite între 2 și 10 ani. Această interacțiune dintre stele generează praf bogat în carbon, care se răspândește cu viteze impresionante.
Telescopul Webb a fost esențial în observarea acestor învelișuri, care, deși fierbinți, nu ar fi fost detectabile fără tehnologiile avansate ale acestui instrument. Astfel, cercetările recente au adus la lumină nu doar structura complexă a sistemului Apep, ci și procesele dinamice care au loc în jurul acestor stele impresionante.
Telescopul Spațial James Webb și descoperirile din sistemul stelar Apep
Telescopul Spațial James Webb a adus noi perspective asupra unui sistem stelar îmbătrânit, specific, sistemul Apep. Acesta include o a treia stea, observată pentru prima dată în 2018, care este un companion supergigant, având o masă între 40 și 50 de ori mai mare decât a Soarelui. Această stea interacționează cu învelișurile celorlalte stele din sistem, tăindu-le și creând o cavitate care arată ca o pâlnie.
Conform cercetătorului White, „Cavitatea este mai mult sau mai puțin în același loc în fiecare înveliș și arată ca o pâlnie”. Acest aspect surprinzător a fost evidențiat prin calculele actualizate în simulările efectuate de echipa de cercetare.
Este important de menționat că în Calea Lactee există doar aproximativ 1.000 de stele Wolf-Rayet, iar Apep este singurul sistem cunoscut cu două stele de acest tip care orbitează una în jurul celeilalte. Această descoperire este cu adevărat remarcabilă, deoarece oferă oportunitatea de a studia detaliile acestui sistem stelar îmbătrânit.
