Ce culori văd pisicile?
Te-ai întrebat vreodată dacă pisicile sunt daltoniste? Răspunsul nu este atât de simplu, dar se leagă de nuanțele de gri. Deși pisicile nu sunt complet daltoniste, ele percep mult mai puține culori decât oamenii.
Pentru a înțelege cum văd pisicile, trebuie să analizăm structura ochilor lor. Acestia conțin două tipuri de celule specializate: celulele bastonașe, care detectează lumina și mișcarea, și celulele conuri, care permit percepția culorilor. Pisicile au mult mai puține celule conuri comparativ cu oamenii, ceea ce le limitează paleta de culori pe care o pot distinge.
Percepția culorilor la pisici
Pisicile pot distinge în principal nuanțe de albastru, gri și unele tonuri de galben. Aceasta le face daltoniste în roșu-verde, similar cu oamenii care suferă de această formă de daltonism. De exemplu, dacă arunci o minge galbenă, pisica ta o va recunoaște, dar va avea dificultăți în a o deosebi de una roșie. Culorile precum roșul și verdele sunt greu de diferențiat pentru ele.
Adaptările vizuale ale pisicilor
Pe de altă parte, ochii pisicilor sunt adaptați excelent pentru vederea în condiții de luminozitate scăzută. Ele au mai multe celule bastonaș decât noi și o membrană reflectorizantă în spatele retinei, ceea ce le permite să vadă în întuneric mult mai bine decât oamenii. Aceste adaptări le fac vânători eficienți, mai ales la răsărit și apus.
Deși vederea pisicilor nu este optimizată pentru perceperea detaliilor fine, ele excelează în detectarea mișcării, având nevoie de doar o șesime din cantitatea de lumină necesară unui om pentru a vedea bine. Ochii lor sunt poziționați mai lateral, oferindu-le un câmp vizual mai larg, util în vânătoare.
În concluzie, pisicile nu văd doar alb-negru, ci percep lumea într-o gamă mai restrânsă de culori, dominată de tonuri de gri. Ele pot distinge nuanțe de albastru-violet, galben și, într-o oarecare măsură, verde, trăind astfel într-o lume plină de lumină, mișcare și umbre, pe care o percep într-un mod unic și fascinant.