O regiune esențială a creierului în procesul de motivație
O mică regiune a creierului, cunoscută sub numele de aria tegmentală ventrală (VTA), joacă un rol crucial în motivație, influențând modul în care procesăm recompensele. VTA produce dopamină, un neuromodulator esențial pentru anticiparea recompenselor viitoare, pe baza indiciilor contextuale.
Cercetătorii de la universitățile din Geneva, Harvard și McGill au demonstrat că VTA nu doar codifică recompensa așteptată, ci și momentul precis în care aceasta este anticipată, utilizând un algoritm de învățare automată. Această descoperire subliniază importanța combinării inteligenței artificiale cu neuroștiințele și a fost publicată în revista Nature.
Rolul VTA în circuitele cerebrale ale motivației
VTA este un element central în circuitele cerebrale ale motivației și recompensei, acționând ca sursă principală de dopamină. Grupul de neuroni din VTA transmite semnale către alte regiuni ale creierului, generând reacții la stimuli pozitivi. Conform profesorului Alexandre Pouget, inițial VTA era considerată centrul recompensei, dar ulterior s-a descoperit că aceasta codifică predicția recompenselor, nu recompensa în sine.
Experimentele pe animale au arătat că VTA eliberează dopamină în momentul apariției unui semnal luminos, anticipând recompensa, nu în momentul primirii acesteia. Acest mecanism de învățare prin întărire este esențial pentru procesul de învățare la oameni și este la baza multor algoritmi AI care învață din experiență.
Descoperiri recente despre VTA
Studiul recent a arătat că sistemul de codificare al VTA este mai complex decât se credea anterior. VTA nu prevede o medie a recompenselor viitoare, ci evoluția acestora în timp. Fiecare câștig este reprezentat separat, împreună cu momentul exact în care este așteptat. Cercetătorii au descoperit că neuronii din VTA prioritizează recompensele apropiate în timp, dar anumiți neuroni operează pe scări temporale diferite.
Această diversitate permite o codificare detaliată a timpului recompensei, oferind flexibilitate sistemului de învățare. Astfel, organismul poate adapta comportamentul pentru a maximiza fie recompensele imediate, fie pe cele întârziate, în funcție de scopurile și prioritățile sale. Această cercetare a rezultat dintr-o colaborare strânsă între neuroștiință și inteligența artificială, punând în evidență interacțiunea dintre cele două domenii.
Descoperirea unei regiuni cheie din creier
Un recent studiu a identificat o mică regiune din creier care joacă un rol esențial în comportamentul uman. Cercetătorii au aplicat un algoritm pe datele obținute de la animale expuse la recompense, iar rezultatele au confirmat observațiile empirice. Aceste descoperiri subliniază faptul că inteligența artificială poate fi un instrument valoros în înțelegerea mecanismelor neurofiziologice din spatele comportamentului uman.
