Vincenzo Peruggia și furtul Mona Lisei
Vincenzo Peruggia este celebru pentru furtul celebrei opere de artă, Mona Lisa, în 1911, de la muzeul Luvru din Paris. Imigrant italian în Franța, Peruggia a lucrat temporar la Luvru, unde a fost responsabil cu montarea geamurilor de protecție pentru tablouri, inclusiv pentru Mona Lisa.
În noaptea dinaintea furtului, Peruggia s-a ascuns în muzeu, profitând de faptul că instituția era închisă publicului. Folosindu-se de uniforma sa de muncitor, a reușit să se furișeze printre operele de artă fără să fie observat. Odată ce galeria unde era expusă Mona Lisa s-a golit, Peruggia a scos tabloul din ramă, l-a ascuns sub haine și a părăsit Luvru pe ușa din spate.
Furtul a stârnit un val de atenție internațională, cu detectivi care au descins la Luvru în căutare de indicii, chiar interogându-l pe Pablo Picasso, considerat suspect. În ciuda eforturilor autorităților, Peruggia a reușit să rămână cu un pas înainte.
Directorul muzeelor naționale din Franța, Théophile Homolle, afirmase cu un an înainte că este imposibil să se fure opere de artă de la Luvru. Totuși, la scurt timp după aceste declarații, Mona Lisa a dispărut, iar nimeni nu a observat golul lăsat timp de aproape 30 de ore. Descoperirea furtului a fost semnalată de un artist care venise să picteze Marea Galerie, observând că tabloul lui da Vinci nu mai era expus.
După ce a fost dată alarma, muzeul a fost închis timp de o săptămână pentru a permite investigarea furtului. Astăzi, Mona Lisa, creată de Leonardo da Vinci la începutul secolului al XVI-lea și evaluată la peste 660 de milioane de dolari, este cel mai vizitat tablou din lume.
Vincenzo Peruggia și Furtul Mona Lisa
Vincenzo Peruggia, un muncitor italian, a reușit să fure celebra pictură Mona Lisa din Luvru în noaptea de 20 spre 21 august 1911. Îmbrăcat ca un muncitor, el s-a ascuns în muzeu și a așteptat ca toți vizitatorii să plece. În dimineața următoare, a luat tabloul de pe perete, l-a înfășurat în halatul său și a ieșit fără să atragă atenția.
Acest furt a fost considerat „furtul secolului” în lumea artei, iar presa din întreaga lume a relatat despre incident. Ziarele, inclusiv New York Times, au anunțat că 60 de detectivi erau implicați în căutarea Mona Lisei furate, iar opinia publică din Franța era indignată.
Investigațiile desfășurate de poliție nu au dus la rezultate, iar Alphonse Bertillon, un expert în utilizarea amprentelor digitale, a fost chemat pentru a ajuta la rezolvarea cazului. Deși a luat amprentele tuturor angajaților Luvrului, Bertillon nu a reușit să-l identifice pe vinovat.
După doi ani de căutări, Peruggia a decis să încerce să vândă Mona Lisa unui dealer de artă din Florența, Alfredo Geri. Acesta a primit o scrisoare semnată „Leonardo Vincenzo”, în care Peruggia anunța că deține pictura. Geri, suspectând că ar putea fi vorba despre Mona Lisa, a contactat directorul Galeriei pentru a verifica autenticitatea tabloului. Cei doi s-au întâlnit cu Peruggia, iar după confirmarea autenticitații operei, au alertat poliția italiană, care l-a arestat pe hoț.
Peruggia a fost judecat la Florența și condamnat la un an și două luni de închisoare. La proces, el a declarat că motivul furatului a fost dorința de a returna pictura Italiei, țara sa natală, învinuind imperiul lui Napoleon Bonaparte pentru că a adus Mona Lisa în Franța.
Vincenzo Peruggia și Furtul Mona Lisei
Vincenzo Peruggia este cunoscut ca bărbatul care a furat celebra pictură Mona Lisa. Deși a acționat dintr-un sentiment patriotic, mărturisirile sale aveau unele neclarități. Contrar credinței populare, Napoleon nu a furat Mona Lisa; tabloul fusese adus în Franța de Leonardo da Vinci, care l-a vândut regelui Francisc I.
Furtul a avut un impact semnificativ asupra soartei tabloului. După ce a fost scris despre crima de artă de la Luvru și Mona Lisa a fost readusă în muzeu, pictura a câștigat o notorietate deosebită. Mulțimile s-au îmbulzit la Luvru pentru a o vedea, iar Mona Lisa a fost recunoscută rapid drept cea mai faimoasă pictură din istorie. Datorită furtului, aceasta a dobândit o celebritate pe care altfel nu ar fi avut-o, rămânând astăzi una dintre cele mai recunoscute opere de artă din lume.
După eliberarea sa, Peruggia a dus o viață relativ liniștită, servind în armata italiană în timpul Primului Război Mondial și căsătorindu-se ulterior. A continuat să lucreze ca decorator și artist, având o fiică pe nume Celestina. Vincenzo Peruggia a murit la 8 octombrie 1925, lăsând în urmă un paradox: un hoț considerat de unii un erou național pentru acțiunile sale patriotice, dar care, datorită furtului, a contribuit la creșterea celebrității Mona Lisei.
