Înființarea unui Tribunal Special pentru Vladimir Putin
Treizeci și șase de țări, în majoritate europene, au semnat vineri, în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe ai Consiliului Europei din Republica Moldova, inițiativa de a înființa un tribunal special destinat judecării președintelui rus Vladimir Putin pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Acest angajament a fost oficializat în timpul reuniunii anuale a miniștrilor, care a abordat golul jurisdicțional lăsat de Curtea Penală Internațională.
Miniștrii au aprobat o rezoluție care stabilește structura și atribuțiile comitetului de conducere al tribunalului. Printre responsabilitățile acestuia se numără aprobarea bugetului anual, adoptarea regulamentelor interne și alegerea judecătorilor și procurorilor. Statele participante s-au angajat să respecte independența procedurilor judiciare.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiga, a descris acest moment ca fiind „punctul fără întoarcere” în căutarea responsabilității juridice. El a subliniat că „Tribunalul Special devine o realitate juridică”, comparându-l cu procesele de la Nürnberg.
Rezoluția a fost semnată de o serie de țări, inclusiv Andorra, Austria, Belgia, Croația, și altele, precum și de Australia și Costa Rica, singurele state non-europene care au aderat. Uniunea Europeană a susținut inițiativa, deși patru dintre statele sale membre nu au semnat rezoluția.
Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a solicitat finalizarea procedurilor legislative și alocarea fondurilor necesare pentru demararea activității tribunalului, UE promițând deja 10 milioane de euro. El a declarat că momentul responsabilității Rusiei pentru agresiunea sa se apropie rapid, subliniind importanța justiției în acest proces.
Înființarea unui tribunal special pentru judecarea lui Vladimir Putin a devenit o prioritate pentru Ucraina și aliații săi, în special după invazia la scară largă din februarie 2022. Această inițiativă este considerată necesară deoarece Curtea Penală Internațională poate judeca agresiunea doar atunci când aceasta este atribuită unui stat parte, iar Rusia nu este semnatară a Statutului de la Roma.
Agresiunea este o crimă a conducerii, vizându-i pe liderii statului agresor, iar Putin, considerat arhitectul invaziei, este ținta principală. Deși este puțin probabil să fie judecat în curând, membrii „troicii” – președintele, premierul și ministrul de Externe – beneficiază în continuare de imunitate față de procese în lipsă, atât timp cât rămân în funcție.
Cu toate acestea, procurorul ar putea formula acuzații împotriva lui Putin și a ministrului său de Externe, Serghei Lavrov, deși procedurile vor fi suspendate până când aceștia își vor părăsi funcțiile. Tribunalul va avea puterea de a impune pedepse severe, inclusiv închisoare pe viață și confiscarea bunurilor, fondurile fiind direcționate pentru despăgubirea victimelor.
Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a subliniat că „nu va exista o pace justă și durabilă în Ucraina fără tragerea la răspundere a Rusiei și a celor care au comis crimele îngrozitoare împotriva poporului ucrainean”. Aceasta subliniază importanța responsabilizării Rusiei pentru acțiunile sale.
