În ultimele decenii, companiile care se confruntă cu dificultăți financiare, cunoscute sub numele de „companii zombie”, au devenit o preocupare tot mai mare pentru economia globală. Aceste entități, incapabile să genereze profituri suficiente pentru a-și acoperi datoriile, supraviețuiesc datorită sprijinului artificial din partea instituțiilor financiare, ceea ce le permite să evite falimentul, dar nu și să își îmbunătățească situația financiară.
Termenul de „companie zombie” a fost introdus în anii ’90 în Japonia, în contextul crizei financiare cunoscută sub numele de „Deceniul Pierdut”. Băncile japoneze au ales să susțină aceste companii insolvente prin refinanțare, în loc să le permită falimentul, ceea ce a dus la acumularea unor datorii considerabile.
Strategia de susținere a companiilor zombie contravine principiului fundamental al capitalismului, care susține că piețele trebuie să fie curățate de entitățile neperformante. Această idee a fost reiterată de fostul astronaut NASA, Frank Borman, care a comparat capitalismul fără insolvențe cu „creștinismul fără iad”, subliniind importanța disciplinei financiare.
Economistul Joseph Schumpeter a introdus conceptul de „distrugere creativă”, evidențiind că progresul economic presupune înlocuirea afacerilor neperformante cu altele inovatoare. Astfel, restructurările, reorganizările în insolvență și lichidările nu sunt eșecuri ale sistemului capitalist, ci mecanisme esențiale pentru realocarea resurselor către sectoare productive.
În prezent, economia românească se confruntă cu o realitate similară, iar momentul de inflexiune este evident. Mecanismele de susținere financiară se retrag, iar companiile zombie vor fi supuse unei adevărate probe de reziliență. Este esențial să se identifice companiile care, cu intervenții proactive, pot fi redresate, în contrast cu cele care consumă resurse fără a aduce valoare adăugată.
În concluzie, viitorul economiei românești depinde de capacitatea de a face față acestei provocări, de a identifica și a închide companiile zombie, pentru a permite o dezvoltare sănătoasă și sustenabilă a mediului de afaceri.
Companiile Zombie și Marea Deconectare
În prezent, economia globală se confruntă cu o realitate duală: pe de o parte, avem companii agile și competitive, iar pe de altă parte, există un număr tot mai mare de afaceri care supraviețuiesc exclusiv prin sprijin financiar extern. Aceste entități, denumite „companii zombie”, nu mai pot funcționa independent, dar continuă să existe datorită unor intervenții externe.
Conform Băncii Naționale a României, aproximativ una din patru companii active în România se încadrează în această categorie. De asemenea, un studiu realizat de CITR arată că 43% dintre companiile de impact, care generează peste 83% din cifra de afaceri națională, sunt fie în dificultate, fie se află în insolvență iminentă.
Impactul Măsurilor de Suport
De la începutul anului 2020, companiile zombie au fost susținute de un mix de politici economice, inclusiv dobânzi scăzute și ajutoare de stat, ceea ce le-a permis să supraviețuiască artificial. Totuși, efectele secundare ale acestei „terapii intensive” încep să fie resimțite, întrucât costurile financiare cresc, iar condițiile economice nu mai pot susține afacerile neprofitabile.
Provocările Viitoare
În acest context critic, este esențial să ne întrebăm cât de mult a fost prelungită o stare de fapt nesustenabilă și ce măsuri sunt necesare pentru a traversa această perioadă. Retragerea sprijinului financiar va determina soarta acestor companii și va influența echilibrul întregii economii.
În ultimul deceniu, economia românească a demonstrat o anumită reziliență, cu o scădere semnificativă a numărului de insolvențe. Totuși, multe companii în dificultate nu ajung oficial în insolvență, acumulând datorii și menținând relații comerciale, ceea ce complică evaluarea realității economice.
Monitorizarea companiilor de impact de către CITR a evidențiat o tendință alarmantă: numărul companiilor în insolvență iminentă a crescut cu 36% din 2013 până în 2023. Aceasta sugerează că, deși economia pare sănătoasă la prima vedere, un număr semnificativ de afaceri se află într-o formă de dificultate majoră.
Concluzie
În concluzie, măsurile guvernamentale implementate în 2020 au fost esențiale pentru sprijinirea companiilor viabile, dar au contribuit și la menținerea artificială a companiilor zombie, întârziind un proces natural de selecție economică. Pe măsură ce aceste măsuri ajung la final, viitorul acestor afaceri rămâne incert.
Companiile Zombie și Marea Deconectare
Odată cu expirarea ajutoarelor externe, companiile care au supraviețuit până acum grație acestora se confruntă cu o nouă realitate: vor putea ele să reziste fără suport financiar? În România, perioada 2020-2023 a fost marcată de programele de finanțare care au sprijinit zeci de mii de IMM-uri, dar acum, atenția se îndreaptă spre rambursarea acestor garanții. Aceasta este o etapă critică, în care sustenabilitatea finanțărilor va fi pusă la încercare.
Provocările Mării Deconectări
Companiile care au fost susținute artificial trebuie acum să se descurce pe cont propriu. Este esențial să se identifice cele viabile și să li se asigure resursele necesare pentru a supraviețui, în timp ce cele care nu au perspective să fie eliminate rapid din piață. România dispune de un cadru modern pentru restructurare, inclusiv concordatul preventiv, o soluție care permite companiilor viabile să negocieze datoriile și să se redreseze.
Strategii de Restructurare
Dacă restructurarea preventivă nu dă roade, opțiunea reorganizării în insolvență devine inevitabilă. Aceasta poate fi o șansă reală, dar trebuie accesată din timp, nu când compania este deja în dificultate extremă. O restructurare fără capital este ineficientă, iar fondurile specializate în „distressed” sunt esențiale pentru reconstrucția solidă a companiilor, fie prin injecții de capital, fie prin mecanisme precum „debt-to-equity swap”. Aceste intervenții nu doar că reorganizează datoriile, ci și regândesc modelul de business, optimizând operațiunile și realocând resursele pentru a asigura viabilitatea pe termen lung.
Companiile zombie, cele care nu reușesc să funcționeze fără suport financiar constant, reprezintă o problemă majoră pe piață. Acestea blochează resursele și sufocă economia, întârziind o resetare necesară. Soluția pentru aceste entități ar putea fi o lichidare rapidă și ordonată, utilizând mecanismele de lichidare existente.
În acest context, învățătura din economia americană este clară: „fail fast”. Dacă un business nu funcționează, este mai bine să fie închis rapid pentru a reduce pierderile și a elibera terenul pentru noi inițiative. Fiecare lună în care o companie zombie rămâne activă afectează furnizorii și creditorii, acumulând datorii suplimentare.
În perioada următoare, gestionarea acestor companii va depinde de practicienii în insolvență. Aceștia vor avea rolul de a diagnostica situația financiară a fiecărei companii, identificând care dintre ele pot fi restructurate și care trebuie să părăsească piața pentru a nu afecta alte afaceri. Practicienii vor funcționa ca un filtru între cele ce pot fi salvate și cele care trebuie lichidate, facilitând conexiunea între antreprenorii în dificultate și investitorii strategici.
Primele semne ale Marii Deconectări sunt deja evidente, cu o creștere semnificativă a insolvențelor în 2024, sugerând că suportul financiar anterior nu mai este viabil. Anul 2025 va fi crucial, deoarece companiile vor trebui să se bazeze pe propriile forțe, fără sprijin extern.
România se află acum la o răscruce: dacă procesul de deconectare este gestionat corect, economia poate intra într-o nouă etapă, caracterizată printr-un mediu de afaceri mai sănătos și competitiv. În caz contrar, riscurile de falimente necontrolate și stagnare economică sunt foarte reale. Marea Deconectare nu mai este o opțiune, ci o necesitate, iar utilizarea instrumentelor disponibile trebuie să fie realizată cu curaj și promptitudine.
Autor: Ionuț Coleașă, Practician în insolvență, Partner CITR
