Armata pan-nordică: un răspuns la agresiunea Rusiei
Țările nordice, inclusiv Suedia, Norvegia, Finlanda și Danemarca, au evoluat de la a fi cunoscute pentru eforturile lor de pace la a deveni un model de apărare pentru Europa, având potențialul de a fi „planul B” în fața agresiunii Rusiei. Conform informațiilor din The Wall Street Journal, aceste națiuni au început să colaboreze mai strâns în domeniul apărării, în special după aderarea Suediei și Finlandei la NATO.
Suedia dispune de o industrie de apărare avansată, producând submarine, tancuri și avioane de vânătoare supersonice. Norvegia excelează în capacitățile maritime de supraveghere și luptă în zona arctică, în timp ce Finlanda are una dintre cele mai mari armate și forțe de artilerie pe cap de locuitor din Europa. În plus, forțele speciale din Danemarca au o vastă experiență în desfășurarea de operațiuni militare în zone de conflict precum Afganistan și Irak.
Relațiile dintre aceste țări nordice sunt mai strânse ca niciodată, având în vedere amenințările crescânde din partea Rusiei. Un raport recent al serviciilor de informații din Danemarca a indicat posibilitatea unui război major în Europa în următorii trei până la cinci ani, ceea ce a accelerat cooperarea militară dintre aceste națiuni.
Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, a subliniat importanța aprofundării cooperării militare dintre țările nordice, observând că acestea și-au unit forțele aeriene și au creat un comandament aerian nordic comun în 2023. De asemenea, au elaborat un plan de apărare comun până în 2030, sub sistemul de colaborare Nordefco (Nordic Defence Cooperation).
În contextul acestei cooperări, Danemarca a recunoscut nevoia urgentă de reînarmare, având în vedere pierderea încrederii în garanțiile de securitate oferite de Statele Unite.
Armata pan-nordică: O soluție pentru Europa în fața amenințărilor din partea Rusiei
În contextul scăderii încrederii în Statele Unite, țările nordice își intensifică cooperarea militară ca răspuns la provocările externe. Danemarca, aflată în centrul confruntării cu Rusia, a decis să își crească cheltuielile militare cu 70% în următorii doi ani, considerând că nu se mai poate baza pe sprijinul american. Potrivit profesorului Peter Viggo Jakobsen, această mișcare reflectă o „formă de panică”, dat fiind că Danemarca nu se simte capabilă să se protejeze singură.
Contribuțiile fiecărei țări la armata pan-nordică
Finlanda dispune de una dintre cele mai mari forțe armate pe cap de locuitor din Europa, având capacitatea de a mobiliza 280.000 de trupe în câteva săptămâni, iar aproape 900.000 de finlandezi sunt rezerviști. Suedia, pe de altă parte, se remarcă prin inovațiile sale militare, avioanele de luptă JAS 39 Gripen având un rol esențial în misiunile NATO de supraveghere. De asemenea, armata suedeză se confruntă cu o cerere crescută de înscriere, fiind nevoită să refuze anual mii de tineri.
Norvegia, care a fost criticată în trecut pentru cheltuielile sale reduse în domeniul apărării, a decis recent să își dubleze sprijinul militar pentru Ucraina, ajungând la 8 miliarde de dolari până în 2025. Premierul danez Mette Frederiksen a declarat că nu exclude desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul Danemarcei și a anunțat finanțarea producției de arme în Ucraina pentru a accelera livrările către soldați.
Aceste inițiative subliniază angajamentul țărilor nordice de a colabora pentru a-și asigura securitatea în fața amenințărilor externe, consolidând astfel o armată pan-nordică care ar putea funcționa ca un „plan B” pentru Europa în confruntarea cu Rusia.
Avioane din Suedia, nave din Norvegia, trupe din Finlanda: Armata pan-nordică ca „plan B” pentru Europa
În contextul tensiunilor actuale cu Rusia și a incertitudinilor legate de viitorul NATO, modelul unei armate pan-nordice este văzut ca o posibilă soluție. Acest model ar putea deveni o alternativă viabilă pentru apărarea colectivă a țărilor nordice, în special dacă alianța transatlantică se confruntă cu dificultăți.
Cercetătorul finlandez Matti Pesu sugerează că, în cazul unei dezintegrare a NATO, un bloc nordic unit ar putea funcționa ca o poliță de asigurare pentru securitatea regiunii. „Este un potențial plan B, dacă NATO nu va mai funcționa”, a declarat Pesu, subliniind importanța cooperării între Suedia, Norvegia și Finlanda.
Cu toate acestea, există divergențe între țările nordice. Danemarca și Suedia sunt dispuse să contribuie la forțele de menținere a păcii după o eventuală încetare a focului în Ucraina, în timp ce Finlanda preferă să își concentreze trupele pe apărarea propriilor granițe, având o frontieră de 1.340 de kilometri cu Rusia.
Astfel, modelul pan-nordic ar putea serve ca inspirație pentru alte grupuri de națiuni, cum ar fi cele din jurul Mării Negre, demonstrând o abordare unită în fața amenințărilor externe.
