Ilie Bolojan, avertisment despre deficitul bugetar de 9,3%
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă privind deficitul bugetar al României, care a ajuns la 9,3%. El a subliniat că există „trepidaţii la nivel global” ce ar putea conduce la o nouă criză financiară. Bolojan a declarat că acest deficit îngrijorător impune un grad mare de îndatorare, care, combinat cu dobânzi în creștere, poate genera efecte negative asupra economiei.
„Pe orice om raţional, care înţelege ce înseamnă bugete, trebuie să-l îngrijoreze acest lucru. Noi luăm împrumuturi mari săptămânal, ceea ce ne permite să funcţionăm, dar aceste împrumuturi vin cu costuri tot mai mari”, a spus Bolojan. El a menționat că, în ciuda faptului că România nu a experimentat recesiune economică recent, turbulențele externe și încetinirea investițiilor pot avea un impact semnificativ.
„Când se cuplează un grad de îndatorare mare cu dobânzi mari și o uşoară recesiune, este similar cu perioada 2008-2010”, a adăugat el, subliniind riscurile cu care se confruntă economia românească.
De asemenea, Bolojan a discutat despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afirmând că România trebuie să atragă fondurile alocate până în 2027, altfel va pierde banii. El a cerut eliminarea cheltuielilor inutile și reformarea companiilor de stat pentru a asigura o gestionare eficientă a resurselor.
Ilie Bolojan despre deficitul bugetar de 9,3%
Ilie Bolojan a comentat recent despre deficitul bugetar al României, care se ridică la 9,3%, avertizând că „sunt nişte trepidaţii care ne pot duce către recesiune”. Această valoare face din România țara cu cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană, fiind urmată de alte state precum Polonia, Franţa și Slovacia, care au deficite semnificative, dar mult mai mici.
Bolojan a subliniat că această situație ar putea duce la sancțiuni haotice și la creșterea impozitelor, afectând în principal oamenii simpli, care vor fi cei mai vulnerabili în fața acestor măsuri. El a adăugat că este esențial ca România să își îmbunătățească gestionarea fondurilor europene, având în vedere că a reușit să absoarbă doar 9,4 miliarde din alocarea de 28,5 miliarde de euro din PNRR, riscând astfel să piardă sume importante de bani care depind de reforme structurale.
