Provocarea Ursulei von der Leyen în fața Curții de Justiție a UE
Moștenirea Ursulei von der Leyen ca președintă a Comisiei Europene va fi pusă la încercare în această săptămână, când Curtea de Justiție a Uniunii Europene va decide asupra mesajelor text secrete schimbate cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla. Aceste mesaje sunt legate de un acord de miliarde de euro între Bruxelles și compania farmaceutică pentru vaccinurile anti-COVID.
Decizia instanței va determina dacă refuzul Comisiei de a publica conținutul conversațiilor reprezintă o încălcare a normelor de transparență. Aceasta ar putea avea implicații semnificative asupra modului în care oficialii Uniunii Europene își desfășoară activitatea, dar și asupra celui de-al doilea mandat de cinci ani al lui von der Leyen, care a început recent.
Un aspect central al cazului este dacă mesajele text ar trebui considerate documente oficiale, supuse reglementărilor de transparență. Activistii și observatorii externi susțin că aceste mesaje ar trebui tratate ca orice altă formă de comunicare oficială în contextul elaborării politicilor, în timp ce Comisia argumentează contrariul.
Cazul este complicat din punct de vedere juridic pentru von der Leyen, dat fiind că a semnat personal cel mai mare contract de vaccinare al Uniunii Europene. O decizie împotriva ei ar putea oferi suport criticilor și ar genera o mare jenă, având în vedere angajamentele sale recente de a promova transparența și responsabilitatea.
„Această hotărâre judecătorească ar putea marca un punct de cotitură pentru transparență în UE”, a declarat Shari Hinds de la Transparency International. Cazul a fost inițiat de The New York Times, care a contestat decizia Comisiei de a nu publica mesajele text în 2022, iar existența acestora a fost dezvăluită de Bourla într-un interviu din aprilie 2021.
Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul „Pfizergate”
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se confruntă cu un test critic pe fondul unei controverse legate de transparența mesajelor secrete din cadrul negocierilor privind achiziția vaccinurilor. Curtea de Justiție a Uniunii Europene analizează acum cazul, în care se pune accent pe gestionarea defectuoasă a informațiilor de către Comisie.
Ombudsmanul European, Emily O’Reilly, a subliniat în 2022 că eșecul Comisiei de a oferi informații despre mesajele text relevante a constituit un semnal de alarmă pentru instituțiile UE. O’Reilly a acuzat-o pe von der Leyen că a creat o cultură de „ascundere a lucrurilor” din motive politice, menționând că absența sa de la singura audiere de judecată organizată până acum în acest caz a fost un aspect critic. „Elefantul care nu era prezent”, a spus ea, referindu-se la lipsa lui von der Leyen, care ar fi putut oferi clarificări esențiale.
Comisia a refuzat să comenteze procedurile legale în curs, iar judecătorii de la Tribunalul General al UE au deja un precedent împotriva deciziei Comisiei de a cenzura părți din contractele privind vaccinurile. Tilly Metz, membră a Parlamentului European, a exprimat îngrijorări cu privire la motivele pentru care von der Leyen nu a dorit să facă publice informațiile și a subliniat importanța transparenței pentru a menține încrederea publicului.
În cadrul audierii recente, instanța a arătat scepticism față de refuzul Comisiei de a publica mesajele text, iar reprezentanții Comisiei au recunoscut în cele din urmă existența acestora, provocând uimire și iritare în rândul judecătorilor. Paolo Stancanelli, avocatul Comisiei, a negat că mesajele ar avea o importanță semnificativă, iar judecătorii au solicitat detalii despre modul în care Comisia a decis ce informații sunt relevante.
Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene se așteaptă să aibă implicații majore asupra transparenței instituțiilor europene și asupra modului în care acestea comunică cu publicul în viitor.
Test critic pentru Ursula von der Leyen în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se confruntă cu o presiune tot mai mare în urma unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care analizează mesajele secrete legate de scandalul cunoscut sub numele de „Pfizergate”. Judecătorii au criticat răspunsurile și atitudinea Comisiei față de solicitările de transparență formulate de The New York Times.
Judecătorul José Martín y Pérez de Nanclares a subliniat lipsa de „măsuri adecvate și diligente” din partea executivului în explicarea motivelor pentru care nu a putut partaja textele solicitate. De asemenea, Paul Nihoul a caracterizat dosarul ca fiind „relativ confuz”. Avocata Bondine Kloostra, reprezentând The New York Times, a exprimat dezamăgirea față de pregătirea insuficientă a reprezentantului Comisiei în timpul audierii, aducând în discuție incertitudinea privind gestionarea mesajelor personale ale Ursulei von der Leyen.
În plus, Parchetul European, responsabil cu investigarea infracțiunilor financiare grave, a confirmat că investighează modul în care Comisia a gestionat achizițiile de vaccinuri. Laura Codruța Kövesi, șefa EPPO, a menționat că biroul său a intervievat oficiali ai Comisiei în legătură cu negocierile privind vaccinurile, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare despre ancheta în curs.
