Protecția neintenționată a ambasadorului francez în timpul bombardamentelor germane
În timpul Primului Război Mondial, Bucureștiul a fost expus bombardamentelor aviației germane, iar unul dintre cei afectați a fost ambasadorul francez, contele de Saint-Aulaire. Aceasta a fost o perioadă tumultoasă pentru România, care a intrat în război de partea Antantei, iar atacurile aeriene au provocat panică în rândul populației.
Saint-Aulaire a descris în memoriile sale impactul devastator al bombardamentelor asupra orașului, menționând că România nu dispunea de apărare antiaeriană, ceea ce a lăsat capitala vulnerabilă. „Bucureștiul a fost Capitala cea mai încercată de aviația inamică”, a scris el, subliniind stoicismul locuitorilor care treceau de la bucuria cotidiană la teroarea atacurilor aeriene.
Un aspect inedit al situației a fost că, deși ambasada Franței se afla în apropierea unor obiective strategice bombardate, Saint-Aulaire a reușit să se ferească de pericol. În memoriile sale, el a menționat cum bombardamentele nocturne erau efectuate de zepelini, care lansau bombe asupra clădirilor vizate, printre care se număra și reședința prim-ministrului Ionel Brătianu, aflată în vecinătate.
Astfel, spionajul german a avut un rol indirect în protejarea ambasadorului francez, prin faptul că țintele bombardamentelor erau concentrate pe alte clădiri, lăsându-l pe Saint-Aulaire neafectat. Această coincidență a subliniat complexitatea situației în care se afla România în acea perioadă de război, dar și modul în care evenimentele s-au desfășurat în mod neașteptat.
Spionajul german care a protejat ambasadorul francez la București
În timpul Primului Război Mondial, norocul ambasadorului francez la București a fost, paradoxal, asigurat de spionajul german. Acești spioni, aflați în ambasada germană, au săpat un tunel pentru a intercepta comunicațiile ambasadei Franței în perioada în care România era neutră.
După descoperirea tunelului, acesta a fost transformat într-un adăpost solid, protejând astfel ambasadorul francez, precum și pe Ionel Brătianu și Take Ionescu, în timpul bombardamentelor. Ambasadorul a menționat că, datorită acestei construcții, riscul pentru el și personalul său era foarte limitat.
În momentele de pericol, vecinii au căutat refugiu în adăpostul francez, inclusiv Ionel Brătianu și Take Ionescu, care s-au întâlnit acolo, exclamarând despre „uniunea sacră sub egida Franței”. De asemenea, legația a scăpat cu toate geamurile intacte, în ciuda unei bombe care a distrus parțial locuința atașatului militar englez, demonstrând astfel eficiența protecției oferite de spionajul german.
