Un studiu recent realizat asupra babuiniilor chacma (Papio ursinus) din Da Gama Park, Peninsula Cape, Africa de Sud, a relevat motivele interesante pentru care aceste primate călătoresc în șir indian, un comportament care pare să fie mai „uman” decât ne-am fi așteptat.
Cercetătorii au observat 78 de progresii ale babuinii pe parcursul a 36 de zile și au descoperit că ordinea în care se deplasează nu este întâmplătoare, ci determinată de ierarhia socială și relațiile de prietenie dintre indivizi. Babuinii nu se deplasează pentru a evita pericolele sau pentru a accesa resurse, ci pentru a fi alături de „prieteni”.
Dr. Andrew King, profesor asociat la Universitatea Swansea, a explicat: „Surprinzător, ordinea constantă în care se deplasau babuinii nu are legătură cu evitarea pericolelor, ci este pur și simplu vorba despre prietenii lor. Se mișcă alături de cei cu care sunt legați social, iar asta creează o ordine constantă.”
Majoritatea deplasărilor au avut loc după-amiaza târziu sau seara, iar observațiile au arătat că masculii dominanți nu se aflau în frunte, ci mai degrabă în mijlocul grupului. Aceasta contrazice ideea că babuinii sunt conduși de un lider clar. Indivizii mai bine conectați social și cu rang mai înalt se află adesea în centrul șirului, în timp ce cei de rang inferior sunt mai izolați, în față sau în spate.
Acest comportament sugerează că babuinii preferă să călătorească alături de aceleași „prieteni”, creând astfel o dinamică socială complexă în cadrul grupului.
Recent, un studiu publicat în revista Behavioral Ecology a explorat motivele pentru care babuinii se mișcă în formă de șir indian. Cercetarea a evidențiat un aspect surprinzător al comportamentului acestor primate, sugerând că există un motiv „uman” în spatele acestui tip de deplasare.
Studiul subliniază că organizarea în șir nu este doar o chestiune de eficiență, ci și o strategie socială. Aceasta le permite babuienilor să mențină legături strânse și să îmbunătățească coordonarea în grup, un comportament similar cu cel observat în rândul oamenilor. Astfel, această formă de mișcare reflectă nevoia de apartenență și protecție în fața potențialelor amenințări.
Aceste descoperiri deschid noi perspective asupra comportamentului social al babuienilor și sugerează că, deși diferiți de oameni, aceștia pot prezenta similitudini în modul în care interacționează și se organizează în grupuri.
