Intoleranța la lactoză: adevăruri și mituri
Majoritatea oamenilor nu sunt, în mod natural, intoleranți la lactoză, dar pot deveni mai sensibili la această componentă în anumite perioade. Termenul „intoleranță la lactoză” se referă la dificultatea de a digera lactoza, un zahăr prezent în lapte și produsele lactate. De obicei, enzima lactază, produsă în intestinul subțire, descompune lactoza, facilitând astfel digestia.
Conform Amandei Avery, profesoară de nutriție la Universitatea din Nottingham, „ne naștem cu un nivel ridicat de lactază. Însă, pe măsură ce dieta devine mai variată, nivelul acestei enzime scade”. Aceasta nu indică o intoleranță permanentă, ci mai degrabă o „adaptare” a organismului.
Persoanele din culturi cu un consum redus de lactate pot ajunge să nu mai producă suficientă lactază, ceea ce poate duce la simptome gastrointestinale neplăcute după consumul de lactoză. De asemenea, nivelul lactazei poate scădea temporar în situații de stres sau după tratamente cu antibiotice, rezultând o „intoleranță temporară”. Aceasta se manifestă ca o dificultate în digerarea lactozei, chiar dacă anterior nu existau probleme.
În cazul în care o persoană elimină lactatele din dietă și apoi le reintroduce, este posibil ca aceasta să experimenteze simptome digestive pe termen scurt, pe măsură ce organismul se adaptează din nou. Amanda Avery recomandă un consum moderat de lactate, chiar și pentru cei care se consideră intoleranți. „Brânza conține foarte puțină lactoză, iar iaurtul are bacterii care descompun o parte din lactoză. Chiar și puțin lapte în ceai poate ajuta”, adaugă ea.
