Reforma pensiilor speciale ale magistraților
Ultima reformă a pensiilor speciale pentru magistrați, menționată de Elena Costache, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a fost adoptată și a intrat în vigoare în anul 2024. Această reformă a fost rezultatul unor luni de dezbateri și a fost supusă unei evaluări de către Curtea Constituțională a României (CCR).
Conform noilor reglementări, magistrații vor putea ieși la pensie la vârsta de 60 de ani abia în jurul anului 2060. Elena Costache a subliniat că CSM a dat un aviz pe această lege, demonstrând astfel că instituția înțelege situația din țară și contribuie la restabilirea echilibrului în sistemul de justiție. Ea a afirmat: „Noi ne liniștisem, în ideea în care am satisfăcut cerințele Comisiei Europene, dar și cerințele Curții Constituționale.”
Reforma a fost inițiată de coaliția PSD-PNL-UDMR la finalul anului 2022 ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În formă inițială, proiectul permitea pensionarea magistraților la 50 de ani, cu condiția ca aceștia să aibă o vechime de minim 20 de ani. Această măsură a fost ulterior contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție la CCR, care a declarat neconstituționale mai multe articole din proiect.
În concluzie, reforma pensiilor speciale ale magistraților continuă să fie un subiect de discuții și modificări legislative, cu scopul de a asigura conformitatea cu standardele europene și de a răspunde provocărilor din sistemul de justiție.
Ultima reformă a pensiilor speciale ale magistraților
În toamna anului 2023, Parlamentul României a adoptat o versiune mai blândă a reformei pensiilor speciale pentru magistrați, prin Legea 282/2023, care a intrat în vigoare la începutul anului 2024. Această reformă a fost invocată recent de șefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Potrivit primei prevederi a legii, magistrații vor ieși la pensie după ce ating o vechime de 25 de ani și vârsta de 60 de ani, însă procesul se va desfășura etapizat. Un alt articol specifică faptul că, începând cu 1 ianuarie, magistrații pot beneficia de pensie de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani și vârsta de cel puțin 47 de ani și 4 luni. Vârsta minimă de pensionare va crește anual cu câte patru luni, astfel încât vârsta standard de pensionare de 60 de ani va fi atinsă în jurul anului 2060.
Șefa CSM a declarat că prin Legea 282, vârsta de pensionare a fost stabilită la 60 de ani, dar într-o modalitate eșalonată, conform unei definiri a Curții Constituționale a României (CCR) privind etapizarea reală. De asemenea, problema cuantumului pensiei a fost reglementată astfel încât pensia să nu depășească salariul în plată, stabilindu-se la 80% din media indemnizațiilor brute lunare și sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate.
Totuși, CCR a declarat neconstituțional impozitul progresiv instituit pentru pensiile speciale, iar această decizie a început să producă efecte, cu recente cazuri de returnare a sumelor reținute de către instanțe.
Propunerile Guvernului Bolojan
Guvernul condus de Ilie Bolojan propune o reformă și mai drastică, stabilind că magistrații ar trebui să se pensioneze după 35 de ani de muncă, dintre care 25 de ani în funcția de judecător sau procuror, și la vârsta de 65 de ani. În plus, Guvernul sugerează că pensia ar trebui să fie de 55% din baza de calcul, scăzând astfel de la 80%, și să nu depășească 70% din venitul net încasat în ultima lună de activitate.
