Rusia și provocările revenirii veteranilor din Ucraina
Un exemplu alarmant al problemelor sociale care ar putea afecta Rusia odată cu întoarcerea soldaților din Ucraina este cazul lui Azamat Iskaliev, un bărbat de 37 de ani care a fost eliberat din închisoare pentru a lupta în conflict. După o perioadă de șase luni pe câmpul de luptă, Iskaliev a revenit la viața civilă și a comis o crimă îngrozitoare, înjunghiind o fostă iubită de peste 60 de ori după ce aceasta i-a respins avansurile. Condamnat la peste 19 ani de închisoare, cazul său ilustrează riscurile sociale ce urmăresc întoarcerea a sute de mii de soldați, inclusiv cei care au fost grațiați.
Mark Galeotti, expert în Rusia, subliniază că până la începutul anului 2025, se estimează că peste 1,5 milioane de bărbați și femei din Rusia au participat la război. Pe măsură ce aceștia se demobilizează, țara se va confrunta cu un aflux de veterani care vor duce cu ei impactul psihologic al conflictului militar. Președintele Vladimir Putin este conștient de acest risc și își propune să gestioneze întoarcerea armatei pentru a preveni destabilizarea societății.
Sursele apropiate Kremlinului afirmă că scopul este de a evita repetarea tulburărilor sociale din anii ’90, când veteranii din războiul din Afganistan au contribuit la o creștere alarmantă a crimei organizate. Această situație este agravată de diferențele semnificative între salariile obținute de soldați în Ucraina și cele pe care le vor câștiga la întoarcerea în viața civilă, ceea ce ar putea genera nemulțumiri.
Provocările legate de reintegrarea veteranilor nu sunt unice pentru Rusia; însă, specificitatea contextului ucrainean adaugă un strat suplimentar de complexitate. Astfel, gestionarea acestei situații devine o prioritate esențială pentru autoritățile ruse.
Rusia și întoarcerea veteranilor din Ucraina
Rusia a recrutat între 120.000 și 180.000 de condamnați pentru a lupta în Ucraina din 2022, iar soldații care s-au întors acasă până acum au fost în principal condamnați grav răniți sau considerați prea bătrâni pentru a lupta. Potrivit Ministerului Apărării, aproape 700.000 de soldați continuă să fie desfășurați în Ucraina, însă regulile privind eliberarea condamnaților au fost schimbate în 2023, ceea ce face ca aceștia să fie obligați să continue lupta până la finalul conflictului.
Impactul asupra societății ruse
Publicația independentă rusă Verstka a raportat că aproape 500 de civili au fost uciși de veteranii întorși din luptele din Ucraina, cu cel puțin 242 de victime confirmate și 227 de răniți. Autoritățile ruse au desemnat Verstka ca agent străin, acuzând-o de răspândirea de informații false despre politicile rusești, acuzații pe care publicația le respinge.
Teama Kremlinului de o întoarcere în masă
Guvernul rus îngrijorează impactul pe care l-ar putea avea o întoarcere în masă a veteranilor asupra sistemului politic strict controlat al țării. Precedentele evenimente interne, cum ar fi revolta condusă de șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, în iunie 2023, au demonstrat potențialul haosului generat de forțele dezlănțuite de Kremlin.
Sprijin pentru veterani
În încercarea de a gestiona problemele legate de întoarcerea veteranilor, Kremlinul a implementat politici menite să sprijine aceștia, inclusiv prin încurajarea participării lor în alegerile locale și prin integrarea lor în administrația publică. Putin a promis veteranilor cariere prestigioase și a inițiat un program de pregătire numit „Timpul Eroilor”, destinat să-i pregătească pentru conducerea civilă.
Veteranii care au primit funcții în administrația prezidențială includ un fost comandant de tanc, Artur Orlov, numit la conducerea unei mișcări de tineret, și Artiom Joga, un fost comandant de batalion, care a fost numit reprezentant special al lui Putin în regiunea Ural.
Rusia în fața unei situații dificile: întoarcerea veteranilor din Ucraina
Rusia s-ar putea confrunta cu o situație similară cu cea din anii ’90, odată cu întoarcerea deținuților care au luptat în Ucraina. Această problemă ridică îngrijorări cu privire la reintegrarea acestor veterani în societate, având în vedere experiențele anterioare ale veteranilor din războiul din Afganistan.
În anii ’90, veteranii întorși din Afganistan, cunoscuți sub numele de „Afganți”, s-au confruntat cu dificultăți semnificative în reintegrarea în societate, mulți dintre ei suferind de tulburări de stres posttraumatic și având probleme cu dependența de droguri și alcool. Aceștia au contribuit la creșterea criminalității în acea perioadă.
În contrast, unii specialiști sugerează că veteranii din Ucraina ar putea reuși să evite problemele întâmpinate de colegii lor afgani. O sursă apropiată Kremlinului a menționat că, deși sistemul politic și forțele de ordine din Rusia sunt mai puternice acum, întoarcerea deținuților prezintă totuși un risc semnificativ.
Gregory Feifer, autor al cărții „Marele Joc de Noroc”, a subliniat că războiul din Ucraina este mult mai sângeros decât cel din Afganistan, cu un număr de victime considerabil mai mare. Aceasta face ca situația să fie și mai delicată, iar reintegrarea veteranilor ar putea genera tulburări sociale în perioada următoare.
Deși unii experți nu cred că problemele veteranilor vor atinge intensitatea celor din anii ’90, este clar că întoarcerea acestora ar putea crea o perioadă de instabilitate în Rusia.
