Comisia Europeană: Austeritatea afectează economia României
Comisia Europeană a publicat noi prognoze economice pentru România, care indică o încetinire semnificativă a economiei din cauza măsurilor de austeritate implementate. În 2025, PIB-ul real al României este estimat să crească cu doar 0,7%, o scădere față de 0,9% în 2024.
Deficitul bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, este proiectat să scadă la 8,4% în 2025, 6,2% în 2026 și 5,9% în 2027. Totuși, România va rămâne mult peste limita europeană de 3% din PIB, fiind printre statele cu cele mai mari deficite din Uniunea Europeană.
Impactul măsurilor de austeritate asupra consumului
Comisia Europeană subliniază că încetinirea economiei este influențată de incertitudinea politică și fiscală, dar în special de măsurile de consolidare bugetară adoptate începând cu sfârșitul lui 2024. În 2025, consumul privat va scădea din cauza înghețării salariilor și pensiilor, precum și a creșterii impozitelor.
În 2026, efectele acestor măsuri vor fi resimțite mai acut, cu o posibilă contracție a consumului privat din cauza inflației ridicate și a veniturilor reale în scădere.
Perspectivele economice pentru anii următori
Investițiile private ar putea începe să se redreseze, iar formarea brută de capital fix va accelera în 2026, susținută de încrederea în economie și de finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Exporturile sunt prognozate să rămână stabile, iar scăderea importurilor va ajuta la îmbunătățirea balanței comerciale.
Inflația și provocările viitoare
Inflația va rămâne ridicată, estimându-se o valoare de 6,7% pentru întregul an 2025, iar în 2026 ar putea scădea sub 6%. Totuși, eliminarea plafonului pentru prețurile gazelor naturale și posibilele costuri suplimentare din sistemul ETS2 ar putea menține presiunea asupra prețurilor și în 2027.
Comisia Europeană: Avertizări asupra economiei României
Comisia Europeană a semnalat o încetinire semnificativă a economiei României, cauzată de măsurile de austeritate implementate în ultimii ani. Aceasta se reflectă în prognozele privind ocuparea forței de muncă, estimându-se că rata șomajului va depăși 6% în 2025, cu o ușoară scădere la 5,6% în 2026 și 2027, în contextul unei activități economice slabe.
Pe lângă creșterea șomajului, Comisia a subliniat că veniturile nominale ale populației vor crește mai lent datorită înghețării salariilor din sectorul public și moderării creșterilor din sectorul privat. Această situație va avea un impact negativ asupra puterii de cumpărare a românilor, ceea ce va duce la o scădere a salariilor reale.
Prognoze financiare pentru perioada 2025-2027
Deficitul bugetar al României este așteptat să scadă de la 9,3% în 2024 la 5,9% în 2027, însă acest lucru se va realiza printr-o serie de măsuri de consolidare fiscală, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor. În plus, datoria publică este prevăzută să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% în 2027, pe fondul deficitelor persistente și al costurilor mai mari ale dobânzilor.
Riscuri și provocări economice
Comisia Europeană a avertizat că economia României se confruntă cu riscuri semnificative, iar o deviație de la consolidarea fiscală planificată ar putea afecta încrederea investitorilor și stabilitatea macroeconomică. De asemenea, implementarea proiectelor finanțate prin PNRR se dovedește a fi o provocare, iar incertitudinile legate de comerțul internațional ar putea influența negativ exporturile.
În concluzie, următorii doi ani vor fi caracterizați de restricții bugetare și o creștere economică modestă, însă Comisia Europeană anticipează o accelerare a economiei începând cu 2027, datorită scăderii inflației și relaxării politicii monetare, ceea ce ar putea sprijini o revenire a consumului și a investițiilor.
