Un filosof de la Universitatea din Cambridge, dr. Tom McClelland, susține că dovezile pe care le avem despre conștiință sunt limitate, ceea ce face imposibilă stabilirea cu certitudine dacă și când Inteligența Artificială (AI) devine conștientă. El afirmă că, în prezent, singura poziție justificabilă este agnosticismul: nu putem ști dacă AI-ul va deveni vreodată conștient și este posibil să nu aflăm niciodată acest lucru.
Pe măsură ce discuția despre conștiința artificială devine o realitate în dezbaterile etice, McClelland subliniază că simpla existență a conștiinței nu conferă AI-ului relevanță morală. Ceea ce contează din punct de vedere etic este capacitatea de a simți, adică de a experimenta plăcere sau suferință. Conștiința, în sine, poate fi o stare neutră, fără implicații morale.
„Conștiința i-ar permite AI-ului să perceapă lumea și să fie conștientă de sine, dar asta nu înseamnă automat că are importanță etică”, explică McClelland. El avertizează că nu știm ce anume generează conștiința, ceea ce face improbabilă dezvoltarea unui test valid pentru a evalua conștiința AI-ului. În acest context, tratarea unor sisteme similare unor obiecte banale ca entități conștiente ar fi o eroare etică majoră, în timp ce ființe capabile de suferință sunt adesea ignorate.
În concluzie, McClelland afirmă că agnosticismul este singura poziție rațională. În absența unor criterii clare, atașamentul emoțional față de aparatele presupus conștiente poate deveni nociv, subliniind necesitatea de a prioritiza corect etica și cercetarea în domeniu.
