Maia Sandu în Parlamentul Letoniei: Impactul Pactului Ribbentrop-Molotov
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat, joi, în Parlamentul Letoniei, efectele devastatoare ale Pactului Ribbentrop-Molotov, afirmând că acesta a trasat linii care au divizat națiuni și familii, linii care au afectat vieți fără voința celor implicați. „Ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România”, a declarat Sandu.
Maia Sandu a explicat că, în august 1939, printr-o simplă întâlnire la Moscova, două persoane au împărțit Europa, stabilind astfel o ordine care a condamnat anumite popoare să fie parte a unui imperiu pe care nu l-au ales niciodată. „Letonia ştie acest lucru până în măduva oaselor”, a spus ea, referindu-se la istoria țării, care a fost ocupată și supusă opresiunii.
„Povestea Moldovei este similară — şi a fost scrisă de aceeaşi mână. Ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România prin acelaşi protocol secret. Pământul nostru a fost ocupat, limba noastră a fost redenumită, iar istoria noastră a fost rescrisă”, a adăugat președinta.
Maia Sandu a subliniat că, după prăbușirea Uniunii Sovietice, Letonia a avut claritatea morală a unui popor care nu a acceptat niciodată cu adevărat ceea ce i s-a impus, în timp ce Moldova a ieșit din această experiență mai divizată. „Deceniile sub Imperiul Rus și apoi sub Uniunea Sovietică ne-au erodat conştiinţa de sine”, a precizat ea.
„Recuperăm acum ceea ce ni s-a luat, însă consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov nu vor fi complet anulate până când fiecare țară afectată nu va fi ancorată în Uniunea Europeană”, a concluzionat Maia Sandu, reafirmând angajamentul Moldovei pentru integrarea europeană.
Declarațiile Maiei Sandu în Letonia
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat, în cadrul unei vizite în Letonia, că Pactul Ribbentrop–Molotov a trasat linii ce au divizat vieți, afirmând că ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost, de fapt, desprins din România.
Contextul geopolitic și susținerea unificării
În contextul actual al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Maia Sandu a argumentat că o eventuală reunificare cu România ar putea consolida reziliența Republicii Moldova. Declarația sa a generat reacții pe ambele maluri ale Prutului, intensificând discuțiile publice despre unirea celor două țări.
Reacții oficiale și propuneri de referendum
După afirmațiile Maiei Sandu, mai mulți oficiali moldoveni, inclusiv premierul Alexandru Munteanu și ministrul culturii, Cristian Jardan, au exprimat susținerea pentru unirea cu România, în cazul în care aceasta ar fi supusă votului popular. De asemenea, deputatul Vasile Costiuc, cunoscut pentru pozițiile sale unioniste, a anunțat intenția de a propune organizarea unui referendum pe acest subiect în prima ședință a Parlamentului din acest an.
Opinie publică
Cu toate acestea, datele sociologice sugerează că ideea unirii nu este susținută de majoritatea cetățenilor moldoveni.
