Inflația a atins 9,9% în martie, influențată de războiul din Orientul Mijlociu
În România, primele efecte ale conflictului din Orientul Mijlociu au început să se resimtă, iar inflația a crescut la 9,9% în martie, comparativ cu 9,31% în februarie. Aceasta este a opta lună consecutivă în care rata inflației se apropie de pragul de două cifre.
Cristian Păun, profesor de economie, a declarat la Digi24 că, deși războiul din Iran are un impact, „cea mai mare parte a acestei probleme în continuare vine din interior, din România”. El a subliniat că inflația este amplificată și de creșterile de prețuri la bunuri și servicii reglementate, multe dintre acestea fiind controlate de stat.
Conform datelor, produsele alimentare au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri, cu o majorare de peste 14% la cafea și cacao și o creștere de peste 20% pentru produsele nealimentare. În plus, factura la energia electrică a crescut cu peste 57% față de anul trecut, iar biletele de tren au avut o creștere de peste 24%.
Păun a accentuat că majoritatea creșterilor de prețuri sunt legate de serviciile oferite de stat, unde există monopol și puțină concurență. De asemenea, el a menționat că prețurile la fructe și legume sunt de asemenea afectate, iar speranțele se îndreaptă către un an agricol favorabil pentru a tempera inflația.
Inflația în România: Creștere la 9,9% în contextul instabilității interne
Inflația a crescut la 9,9% în martie, în urma unei luni marcate de tensiuni generate de războiul din Iran. Expertul economic Păun subliniază că o mare parte din această problemă provine din interiorul țării, evidențiind dificultățile structurale cu care se confruntă România.
Păun afirmă că puseul inflaționist continuă să afecteze economia românească, care va resimți această inflație mai acut decât alte țări. Principalele cauze sunt deficitul bugetar persistent și expansiunea monetară, ceea ce duce la o creștere a numărului de bani în circulație fără o corespondență în producția de bunuri și servicii. Această discrepanță generează inflație, deoarece există mai mulți bani disponibili și mai puține produse interne care să concureze cu cele importate.
Un alt aspect menționat de Păun este cursul de schimb fix, care favorizează bunurile importate, făcându-le mai ieftine comparativ cu cele locale. Această situație afectează grav producția internă, creând o competiție neloială pentru antreprenorii români.
Instabilitatea politică actuală, în contextul deciziilor pe care PSD urmează să le ia cu privire la continuarea guvernării, riscă să agraveze și mai mult problemele economice. Păun avertizează că fără reforme și fără o reducere a cheltuielilor și a deficitului bugetar, România se îndreaptă spre o criză economică profundă. El subliniază că este esențial ca politicienii să înțeleagă necesitatea reformării structurii administrative și teritoriale pentru a asigura o stabilitate economică pe termen lung.
În concluzie, problema inflației în România este complexă și necesită măsuri urgente și eficiente pentru a fi gestionată corespunzător.
