Proteste masive în Argentina împotriva reducerilor din educație
Zeci de mii de studenți, profesori și sindicaliști au ieșit marți în stradă în Buenos Aires și în alte orașe din Argentina, protestând împotriva tăierilor de finanțare pentru universitățile publice, parte a programului de austeritate al guvernului președintelui Javier Milei. La Buenos Aires, manifestanții au umplut jumătate din Plaza de Mayo și străzile învecinate, conform relatărilor agențiilor de presă.
Protestele s-au desfășurat și în orașe precum Cordoba, Mar del Plata, Mendoza și Tucuman, unde cortegii numeroși au mărșăluit prin centrele urbane. Aceasta a fost a patra mobilizare națională în sprijinul universităților de la preluarea puterii de către Javier Milei în decembrie 2023. Prima mobilizare, care a avut loc în aprilie 2024, a fost atât de masivă încât a determinat guvernul să facă un pas înapoi și să deblocheze fonduri.
Universitatea din Buenos Aires (UBA), unul dintre principalii organizatori ai protestelor, a estimat o participare de până la 600.000 de persoane, o cifră contestată de jurnaliștii prezenți. Pe pancartele protestatarilor au apărut mesaje precum „Fără educație nu există viitor” și „Economiile pe seama educației îmbogățesc ignoranța”.
Conflictul central se concentrează pe legea finanțării universitare, aprobată în 2025, care obligă statul să asigure resursele necesare pentru universitățile publice și să le ajusteze bugetele conform ratei inflației, care a atins 32,6% anual. Executivul susține că această lege este ‘de facto abrogată’ de bugetul actual, considerând că ar putea pune în pericol finanțele statului.
Sindicatele au avertizat că salariile angajaților din universități au scăzut cu până la 40% în termeni reali în ultimii ani, iar mulți profesori au demisionat din cauza salariilor insuficiente. Rectorul UBA, Ricardo Gelpi, a descris situația ca fiind ‘dramatică pentru universități și pentru știință’, subliniind că unele facultăți se află în grevă prelungită.
În contextul acestor proteste, Alejandro Alvarez, secretarul de stat pentru politici universitare, a recunoscut ‘o cerere salarială legitimă’, dar a acuzat mobilizarea de influențe politice, evidențiind participarea unor sindicate și partide de stânga.
