Impactul războiului asupra vieții iranienilor
Războiul, alături de sancțiunile internaționale și blocada navală impusă de Statele Unite, a avut un impact devastator asupra economiei Iranului. Populația se confruntă cu o explozie a prețurilor, iar inflația anuală a atins un nivel alarmant de peste 53%. În acest context, mulți iranieni afirmă că își pot permite doar produse de bază, precum pâinea și cartofii.
Creșterea dramatică a prețurilor alimentelor
Prețurile alimentelor au crescut cu peste 115% comparativ cu anul trecut. Această creștere a afectat grav puterea de cumpărare a populației, care se străduiește să facă față costurilor tot mai mari pentru alimente, medicamente și alte bunuri esențiale. În plus, pierderile masive de locuri de muncă și închiderea afacerilor au sporit dificultățile economice pentru mulți iranieni.
Provocările economice actuale
Economiștii avertizează că prețurile vor continua să crească, iar Fondul Monetar Internațional estimează o contracție a economiei iraniene de aproximativ șase puncte procentuale în următorul an. De asemenea, moneda națională, rialul, a pierdut peste jumătate din valoare în ultimul an, ajungând la un minim istoric.
Reacții și măsuri guvernamentale
Autoritățile iraniene au anunțat diverse măsuri pentru a ajuta populația să facă față prețurilor ridicate, cum ar fi majorarea salariului minim și programele de cupoane pentru produse esențiale. Cu toate acestea, aceste măsuri au fost criticate pentru că pot alimenta și mai mult inflația, afectând astfel și mai mult viața de zi cu zi a cetățenilor.
În acest context, un iranian de 73 de ani a declarat că își întreține familia dintr-un venit zilnic de doar patru dolari, subliniind că, deși nu există lipsuri în magazine, prețurile sunt prohibitive, iar oamenii cumpără doar strictul necesar.
Impactul războiului asupra vieții iranienilor
Războiul a avut un efect devastator asupra economiei Iranului, iar prețurile alimentelor au crescut semnificativ. „Cumpărăm doar pâine și cartofi. Chiar și ouăle au devenit prea scumpe pentru noi”, a declarat Deljoo, evidențiind dificultățile cu care se confruntă gospodăriile. Inflația a depășit 53%, iar prețurile bunurilor esențiale continuă să crească.
Mohammad Farzanegan, profesor de economie, a explicat că până în 2019, clasa de mijloc din Iran se redusese la aproximativ 55% din populație, iar noul val de sancțiuni și corupția au agravat această situație. Potrivit unui raport al agenției ONU pentru dezvoltare, războiul ar putea împinge milioane de iranieni sub pragul sărăciei.
Reacția autorităților iraniene
Liderii de la Teheran încearcă să mențină moralul populației, cerându-le să suporte dificultățile economice în numele efortului de război. Noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, a caracterizat actuala fază a conflictului ca un „câmp de luptă economic” și a cerut angajatorilor să evite concedierile. Președintele parlamentului, Mohammad Bagher Qalibaf, a îndemnat iranienii să fie „cumpătați” în cheltuieli, subliniind datoria autorităților de a sprijini populația în această perioadă dificilă.
Blocada americană a limitat comerțul vital al Iranului, afectând în mod direct economia țării. Peste 90% din comerțul iranian depinde de porturile din sudul țării, iar scăderea veniturilor din exporturile de petrol a avut un impact major asupra situației economice.
În fața acestor provocări, unii cetățeni, precum Farmani, un șofer de taxi, refuză să accepte o pace considerată „umilitoare” cu Statele Unite și Israelul, susținând că Iranul nu poate lăsa alții să-i dicteze condițiile.
