Stagnarea Economiei României în T1 2026
Economia României a stagnat în primul trimestru din 2026 comparativ cu ultimele trei luni ale anului 2025, iar în raport cu aceeași perioadă din 2025 a suferit o scădere de 1,2%, conform datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Epoca de Gheață Investițională
Analistul economic Adrian Negrescu a declarat pentru Digi24.ro că economia traversează o „epocă de gheață” din punct de vedere investițional. Potrivit acestuia, stagnarea din T1 2026 este paradoxal o veste bună, având în vedere prognozele inițiale care anticipau o scădere economică semnificativă. „Stagnarea economică din primul trimestru este, în mod paradoxal, o veste bună”, a afirmat Negrescu.
Cauzele Stagnării
Negrescu subliniază că economia resimte efectele creșterii taxelor, inflației și incertitudinii din mediul de afaceri. „Acest «Ice Age» economic este cauzat de creșterea taxelor, de inflația record din ultimul an și de scăderea apetitului investitorilor pentru deschiderea de noi business-uri”, a spus el.
Sectorul Construcțiilor
Conform INS, sectorul construcțiilor a avut o contribuție pozitivă, de 0,4%, la evoluția economiei, în timp ce alte sectoare, precum industria, comerțul și transporturile, au înregistrat contribuții negative. Negrescu consideră că evoluția pozitivă a construcțiilor este susținută atât de investițiile publice, cât și de revenirea pieței imobiliare.
„Construcțiile, în special cele edilitare, care au legătură cu planurile de infrastructură ale statului român, se află pe un trend ascendent. De asemenea, numărul autorizațiilor de construcție a început să crească din nou”, a concluzionat Negrescu.
Stagnarea Economiei României în T1 2025
Economia României a stagnat în primul trimestru din 2025 comparativ cu finalul anului precedent, potrivit analistului Adrian Negrescu. În opinia sa, acest trend va continua și în trimestrele următoare, cu o perioadă de „îngheț investițional” care se va menține. Negrescu susține că este puțin probabil ca economia să revină pe o traiectorie de creștere în perioada imediat următoare, previzionând stagnare și pentru trimestrele doi și trei ale anului.
Impactul Asupra Investițiilor și Consumului
Contribuția investițiilor, măsurată prin formarea brută de capital fix, a fost revizuită în scădere de la 0,9% la 0,4%. De asemenea, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a avut o contribuție negativă de -1,2% la evoluția economiei. Analistul avertizează că disponibilizările din sectorul privat vor continua, cu peste 50.000 de locuri de muncă pierdute în acest an, iar restructurările se vor menține, afectând în special întreprinderile mici și mijlocii.
Perspectivele pentru Consum și Efectele Inflației
Negrescu estimează că scăderea consumului va continua, economia recalibrându-se în funcție de noua realitate investițională. El subliniază că consumul a fost stimulat de împrumuturi și alocări financiare care nu reflectă puterea economică reală a țării. Această situație a dus la un consum „umflat”, care acum riscă să se corecteze brusc, generând și mai multe efecte negative asupra economiei.
