Bilanțul autostrăzilor construite prin PNRR
Proiectele de infrastructură rutieră din România, inclusiv autostrăzile A7 Bacău–Paşcani și A1 Margina–Holdea, au întâmpinat întârzieri semnificative, ratând termenul-limită stabilit prin PNRR. Cu toate acestea, lucrările continuă, iar o parte din costuri vor fi acoperite din bugetul de stat, în timp ce autoritățile caută alternative de finanțare europeană prin programele clasice.
Impactul întârzierilor asupra finanțării
România pierde avantajul finanțării ieftine prin PNRR, iar proiectele care nu au fost finalizate până la termenul limită intră într-o nouă etapă de finanțare. Conform declarațiilor lui Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, lucrările finalizate până la închiderea mecanismului PNRR pot fi decontate, însă restul investițiilor vor necesita surse alternative de finanțare.
Stadiul lucrărilor pe A7 Bacău–Paşcani
Loturile A7 Bacău–Paşcani au fost contractate cu termen de finalizare în noiembrie 2025, dar stadiul lucrărilor la începutul lui august 2026 era de aproximativ 70% pentru lotul Bacău–Răcăciuni, 62% pentru lotul Trifeşti–Săbăoani și 57% pentru lotul Săbăoani–Paşcani. Ministerul Transporturilor își propune să deschidă primul segment până la Săbăoani în decembrie 2026, iar ultimul sector ar putea fi finalizat la începutul anului următor.
Perspectivele viitoare
Cu toate acestea, Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructura, rămâne rezervat în privința respectării acestor termene, subliniind că nu este realist să ne așteptăm ca toate segmentele să fie finalizate în anul curent.
Bilanțul autostrăzilor construite prin PNRR: Întârzieri și costuri pentru România
Proiectele de autostrăzi din cadrul PNRR se confruntă cu întârzieri semnificative, iar finalizarea acestora va necesita timp suplimentar. De exemplu, autostrada A7 ar putea ajunge cel mult în zona Romanului, iar termenul de finalizare până la Pașcani rămâne incert. Principalul motiv al întârzierilor nu este doar lipsa finanțării, ci și capacitatea constructorului de a recupera întârzierile.
Lucrările nefinalizate la timp au o consecință financiară majoră: proiectele pierd accesul la o sursă de finanțare foarte ieftină oferită prin PNRR. Conform expertului Ciurea, împrumuturile contractate de România au avut costuri mult mai mici comparativ cu cele de pe piețele financiare, având dobânzi de aproximativ 2% și condiții de rambursare avantajoase.
În schimb, România va trebui să se finanțeze de pe piețele interne sau externe, unde costul banilor este semnificativ mai ridicat. Ciurea subliniază că, dacă România nu a valorificat fondurile ieftine din PNRR, va fi obligată să se împrumute de trei ori mai scump.
Întârzieri și provocări în construcția autostrăzilor
Pe A7, cele trei loturi Bacău–Pașcani sunt gestionate de UMB, companie care a preluat un număr mare de proiecte simultan, ceea ce a dus la dificultăți în respectarea termenelor. Ministerul Transporturilor afirmă că penalitățile pentru întârzieri trebuie stabilite contractual pentru fiecare proiect în parte, însă Ciurea susține că întârzierile sunt o problemă generală pe toate proiectele, nu doar pe A7.
Un alt proiect important, A1 Margina–Holdea, care include tunelurile de pe autostrada Lugoj–Deva, a depășit 70% din stadiul de realizare, dar nu a putut fi finalizat în cadrul PNRR. Se estimează că lucrările vor fi finalizate în 2027, cu condiția ca finanțarea să fie asigurată și constructorul să respecte termenul contractual.
Finanțarea proiectelor după PNRR
După finalizarea PNRR, lucrările rămase vor fi finanțate din bugetul de stat. Este important de menționat că nu toate proiectele care ies din PNRR vor fi plătite direct din bugetul de stat, deoarece unele au fost deja transferate pe alte programe.
Bilanțul autostrăzilor construite prin PNRR
România se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce privește finalizarea autostrăzilor prevăzute în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În prezent, țara are un portofoliu de proiecte semnificativ mai mare decât finanțarea disponibilă, ceea ce generează presiune pe alte surse de finanțare.
Proiecte întârziate și soluții financiare
Printre autostrăzile care au fost mutate pe Programul Transport se numără A8, ceea ce înseamnă că banii care nu mai vin din PNRR trebuie găsiți în cadrul altor programe. De asemenea, România trebuie să finanțeze simultan mai multe proiecte, inclusiv A7 până la Suceava și Iași, A8 peste Carpați, A1 Sibiu–Pitești și diverse tronsoane ale A3.
Infrastructura rutieră până în 2026
În ciuda închiderii PNRR, Ministerul Transporturilor estimează că România ar putea inaugura aproximativ 250 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2026. Printre obiectivele majore se numără deschiderea sectorului A7 Bacău–Săbăoani, care ar putea adăuga aproape 50 de kilometri de autostrăzi în trafic până în decembrie.
Un alt obiectiv este finalizarea inelului de autostradă al Bucureștiului, cu speranța ca întregul proiect să fie închis până la sfârșitul lui 2026. Pe Autostrada Transilvania, mai multe tronsoane au șanse de deschidere în acest an, inclusiv sectorul Zimbor–Poarta Sălajului, care a fost deja deschis în august.
Proiecte cheie pentru finalizare
Proiectul A1 Sibiu–Pitești, lotul 4, între Curtea de Argeș și Tigveni, este esențial pentru conectarea Bucureștiului de vestul țării, iar lucrările la tunelul de pe traseu sunt în etapa de testare. De asemenea, drumul expres Brăila–Galați are șanse mari de finalizare, cu stadiul fizic al lucrărilor depășind 97% și o țintă de deschidere a circulației până la sfârșitul lui 2026.
Bilanțul autostrăzilor construite prin PNRR
România se află într-o etapă crucială în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii rutiere, având ca miza principală finalizarea rețelei de autostrăzi începută prin intermediul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În următorii ani, provocarea nu va mai fi doar construirea de noi autostrăzi, ci asigurarea fondurilor necesare pentru finalizarea proiectelor deja demarate.
Proiecte întârziate și viitorul infrastructurii rutiere
Printre proiectele prioritare se numără continuarea Autostrăzii A7 spre Suceava și Siret, precum și extinderea acesteia către Iași. De asemenea, Autostrada A8 trebuie să traverseze Carpații, iar A1 Sibiu–Pitești trebuie finalizată pentru a asigura legătura dintre regiunile importante ale țării. Totodată, este esențial ca A3 să fie completată, asigurând astfel continuitatea spre vest.
Obiectivul pe termen mediu este ca, în următorii ani, să fie construite principalele coridoare care vor lega marile regiuni ale României. Conform declarațiilor oficialilor, abia atunci se va putea vorbi despre o rețea de autostrăzi, chiar dacă aceasta nu va fi completă sau comprehensivă, subliniind că vor mai exista lucrări de realizat și după anul 2031.
