Românii, țintiți de extremele drepte din Germania
Declarațiile controversate ale Alicei Weidel, lidera partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a acuzat românii beneficiari de ajutoare sociale că „jefuiesc sistemul social” german, nu au generat reacții majore în Germania, dar se aliniază unei strategii politice prin care AfD caută să câștige sprijin electoral. Tudor-Dan Ancuța, consilier parlamentar în Bundestagul german, a explicat în direct la Digi24 că AfD utilizează periodic diverse comunități de imigranți ca ținte ale discursului său, în contextul nemulțumirilor economice ale populației.
„Weidel schimbă următoarea grupă de imigranți pe care să îi folosească drept carne de tun”, a declarat Ancuța, subliniind că reacțiile la declarațiile liderului AfD nu au fost surprinzătoare în Germania, dar au fost percepute negativ în România, fiind văzute ca un atac asupra cetățenilor români. Acesta a adăugat că retorica promovată de AfD a fost recunoscută ca un nou episod al atacurilor rasiste ale lui Weidel.
Controversa a fost alimentată de un documentar al televiziunii publice regionale MDR, care a evidențiat creșterea cheltuielilor sociale pentru cetățenii români în Magdeburg, ajungând la trei milioane de euro anual. Documentarul a abordat, de asemenea, dificultățile de integrare și problemele legate de exploatarea legislației privind ajutoarele sociale.
Ancuța a menționat că, în Saxonia-Anhalt, unde AfD beneficiază de un sprijin electoral considerabil, investigația televiziunii publice oferă partidului un nou material politic de exploatat. „Cu siguranță este o regiune care ascultă documentarul, iar AfD se va folosi de aceste informații”, a afirmat consilierul parlamentar, evidențiind că problemele legate de fraudele cu ajutoare sociale sunt deja cunoscute în Germania.
Românii, ținta extremei drepte din Germania
Românii au devenit o țintă electorală pentru formațiunea de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD). Consilierul parlamentar Tudor-Dan Ancuța a explicat că AfD ignoră contribuția românilor la economia germană, concentrându-se pe cazuri izolate pentru a alimenta nemulțumirile electoratului. Din cei aproximativ 900.000 de cetățeni români rezidenți în Germania, circa 77.000 beneficiază de ajutoare pentru asigurarea venitului minim, ceea ce reprezintă doar 8,6% din total.
Ancuța a subliniat că, deși AfD nu poate nega impactul pozitiv al românilor asupra economiei, aceștia nu sunt considerați relevanți electoral deoarece majoritatea nu au cetățenie germană. „AfD încearcă să transforme nemulțumirile economice ale populației în ostilitate față de anumite comunități de imigranți pentru a obține beneficii electorale”, a declarat el.
În contextul actual de inflație și creștere a costului vieții, AfD și-a găsit în români o nouă țintă. Ancuța a adăugat că, anterior, alte grupuri etnice, precum ucrainenii și sirienii, au fost vizate de aceeași retorică. „Acum am ajuns noi, ca români”, a concluzionat el.
Reacții din România
Declarațiile liderului AfD, Alice Weidel, au generat reacții în România. Președintele USR, Dominic Fritz, a cerut scuze pentru afirmațiile ei și a amintit contribuția românilor la economia germană. De asemenea, liderul PNL, Ilie Bolojan, a calificat declarațiile drept inacceptabile și a condamnat generalizările pe criterii de naționalitate, subliniind că „retorica xenofobă și extremistă nu are legătură cu adevăratul patriotism”.
Românii, țintiți de extrema dreaptă din Germania
În contextul creșterii retoricii extremei drepte în Germania, românii au devenit subiect de atacuri și discriminări. Un consilier din Bundestag a declarat că aceștia sunt folosiți „drept carne de tun” în discursurile politice ale unor lideri extremiști.
Acuzațiile formulate recent de șefa partidului AfD au generat reacții vehemente. Reprezentanții PNL au subliniat că „Românii nu jefuiesc Germania și nu merită să fie insultați”, insistând pe necesitatea de a combate stereotipurile negative și de a promova o imagine corectă a comunității românești în străinătate.
