Bucureștiul și vulnerabilitățile în fața unui cutremur major
Bucureștiul se află printre cele mai vulnerabile orașe din Europa în cazul unui cutremur major. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a subliniat că pericolele nu se limitează doar la clădirile deja încadrate în clase de risc seismic. Unele imobile, care par sigure, pot avea probleme structurale ascunse, în special din cauza modificărilor efectuate de proprietari.
Potrivit unui scenariu inclus într-un document al Primăriei Capitalei, se estimează că peste 33.000 de clădiri din București ar putea fi grav afectate de un seism puternic. Arafat a explicat că, în anii ’90 și la începutul anilor 2000, mulți proprietari au eliminat pereți de rezistență din apartamente pentru a mări spațiile de locuit, ceea ce a dus la o vulnerabilitate crescută a acestor imobile.
„Avem o problemă ascunsă în București. Există apartamente în clădiri care aparent nu au nicio problemă, dar unde locatarii au modificat structura de rezistență,” a declarat Arafat. Aceste intervenții sunt dificil de identificat, iar autoritățile nu pot verifica toate locuințele private, ceea ce crește riscul ca unele clădiri să fie vulnerabile în cazul unui cutremur.
În București, există 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, 491 în clasa a II-a și 157 în clasa a III-a, conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru anul 2026. În total, 2.521 de clădiri sunt incluse în diverse categorii de urgență, dar datele provin dintr-o evidență incompletă a imobilelor expertizate tehnic.
Raed Arafat a avertizat că, având în vedere aceste aspecte, este crucial ca autoritățile să fie conștiente de riscurile pe care le prezintă clădirile din București, pentru a putea lua măsuri adecvate în caz de seism major.
Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un cutremur major?
Recent, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a adus în discuție pregătirea Bucureștiului și a României pentru un cutremur major, subliniind că țara este mai bine pregătită decât în trecut. Arafat a menționat că, în cazul unui seism cu magnitudinea cuprinsă între 7,4 și 8,1, efectele ar urma să fie resimțite în 31 de județe și în Capitală, cu estimări că peste 33.000 de clădiri din București ar putea fi grav afectate.
Capacitatea de intervenție și exerciții de pregătire
Potrivit lui Arafat, România a realizat deja două exerciții majore în 2018 și 2025 pentru a testa capacitatea de intervenție în cazul unui cutremur. Exercițiul din 2025 a simulat un seism care ar afecta Bucureștiul și alte localități, testând intervențiile timp de cinci zile. Arafat a subliniat că România este acum mai bine dotată și pregătită, dar impactul unui cutremur va depinde de reacția populației și de pagubele rezultate.
Vulnerabilitatea clădirilor și importanța reabilitării
Un alt aspect important menționat de Arafat este necesitatea consolidării clădirilor vulnerabile. Ministerul Dezvoltării a alocat fonduri pentru reabilitarea acestora, cu scopul de a diminua riscurile în cazul unui cutremur. „Noi sperăm că pe parcursul timpului, cele mai multe clădiri să fie reabilitate”, a afirmat el.
Pregătirea populației pentru un cutremur
În ciuda îmbunătățirilor în infrastructură, pregătirea populației pentru un cutremur major rămâne o problemă. Un sondaj recent IRES a arătat că doar 44% dintre români au discutat în familie despre un plan de acțiune pentru un cutremur, iar doar 40% au pregătit un kit de prim ajutor. Deși 76% dintre respondenți consideră că locuințele lor sunt rezistente la cutremur, datele sugerează un contrast semnificativ între încrederea în siguranța locuințelor și măsurile concrete de pregătire pentru o situație de urgență.