Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un cutremur major?
Bucureștiul se numără printre cele mai vulnerabile orașe din Europa în fața unui cutremur major. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), avertizează că anumite clădiri, care par sigure, pot avea probleme structurale grave. Aceasta se datorează, în parte, modificărilor făcute de proprietari, care au eliminat pereți de rezistență din apartamentele lor, în special în perioada anilor ’90 și începutul anilor 2000.
Potrivit unui document al Primăriei Capitalei, un scenariu preconizează că peste 33.000 de clădiri din București ar putea fi grav afectate de un seism puternic. Arafat subliniază că, deși există o evidență a clădirilor expertizate, numărul exact al celor vulnerabile nu este cunoscut, fiind vorba de câteva sute de clădiri evaluate până în prezent.
Problemele ascunse ale clădirilor din București
„Avem o problemă ascunsă în București, și anume apartamentele din clădiri care aparent nu au nicio problemă, dar unde locatarii au modificat pereții de rezistență”, a explicat Raed Arafat. Aceste intervenții sunt dificile de identificat, iar autoritățile nu pot verifica toate locuințele private, ceea ce sporește riscul ca unele clădiri să fie vulnerabile în cazul unui cutremur major.
Arafat a subliniat că, deși există resurse pentru evaluarea riscurilor, nu se pot controla toate locuințele, iar unele clădiri care aparent nu prezintă probleme pot fi compromise din cauza modificărilor efectuate de proprietari.
Statistici despre clădirile din București
Conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2026, în Capitală există 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, 491 în clasa a II-a și 157 în clasa a III-a. De asemenea, 1.458 de imobile sunt incluse în categorii de urgență, iar în total, 2.521 de clădiri sunt evidențiate în aceste categorii. Totuși, aceste date provin dintr-o evidență incompletă, ceea ce face ca amploarea reală a vulnerabilităților să rămână necunoscută.
Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un cutremur major?
În cazul unui seism cu magnitudinea cuprinsă între 7,4 și 8,1, produs în zona Vrancea, efectele ar urma să fie resimțite în 31 de județe și în Capitală, unde 33.569 de clădiri ar putea fi grav afectate. În județul Ilfov, alte 19.234 de clădiri ar putea suferi avarii grave. Aceste cifre reprezintă estimări pentru un scenariu de risc, fără a indica numărul cert al clădirilor care ar fi avariate.
Raed Arafat: „Avem o problemă ascunsă”
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), susține că România este mai bine pregătită pentru intervenții în cazul unui cutremur major decât în trecut. Arafat a subliniat că au fost desfășurate exerciții majore pentru testarea reacției autorităților, inclusiv un exercițiu din 2025 care a simulat un cutremur afectând Bucureștiul și alte localități.
„Suntem mai bine dotați și mai bine pregătiți ca înainte, dar impactul unui cutremur depinde de reacția populației și de pagubele care vor apărea”, a explicat Arafat. De asemenea, el a menționat importanța consolidării clădirilor vulnerabile, evidențiind fondurile alocate de Ministerul Dezvoltării pentru reabilitarea acestora.
Pregătirea populației pentru un cutremur
În ciuda pregătirii instituționale, pregătirea populației pentru un cutremur major rămâne deficitară. Un sondaj realizat de IRES arată că doar 44% dintre români au discutat în familie despre un plan de reacție în caz de cutremur, iar doar 40% au pregătit un kit de prim ajutor. În contrast, 76% dintre respondenți consideră că locuințele lor sunt rezistente la cutremur, evidențiind o discrepanță între încrederea în siguranța locuințelor și măsurile efective de pregătire pentru situații de urgență.